Bolojan pledează pentru renunțarea la votul unanim în UE
Premierul Ilie Bolojan a abordat chestiuni importante legate de viitorul Uniunii Europene într-un interviu acordat publicației franceze „Le Figaro”. Acesta a subliniat necesitatea consolidării blocului comunitar pentru a face față competiției globale. Una dintre cele mai notabile declarații ale sale se referă la mecanismul de vot în cadrul UE, premierul pledând pentru o schimbare a acestuia.
Centrală, declarația despre votul unanim
Întrebat despre necesitatea menținerii votului în unanimitate, Bolojan a răspuns direct: „Nu cred că votul în unanimitate trebuie menținut.” Această remarcă sugerează o dorință de a accelera procesul decizional în cadrul Uniunii Europene, facilitând adoptarea de măsuri în diverse domenii. Deciziile luate în unanimitate necesită acordul tuturor statelor membre, ceea ce poate duce la blocaje și întârzieri, mai ales în situații de criză. Bolojan nu a dat exemple concrete despre decizii punctuale, dar în trecut Ungaria a blocat, spre exemplu, mai multe decizii ale UE de ajutor pentru Ucraina.
Rolul NATO și importanța parteneriatului transatlantic
În cadrul aceluiași interviu, premierul a vorbit și despre importanța NATO și a legăturii transatlantice. El a reiterat rolul crucial al Statelor Unite în cadrul NATO, considerând prezența americană esențială pentru securitatea Europei, în special a celei de Est. „Considerăm că prezența americană în cadrul NATO rămâne crucială”, a afirmat Bolojan. El a accentuat, de asemenea, importanța cooperării dintre SUA și UE, argumentând că o separare politică între cele două ar fi „o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”.
Bolojan a mai adăugat că apartenența la NATO a fost o decizie voluntară a fiecărei țări, subliniind astfel importanța suveranității și a alegerii libere. El a subliniat că „fiecare țară care a aderat la NATO a dorit acest lucru: nimeni nu ne-a obligat.” Premierul a subliniat că o separare politică între UE și America ar fi „o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”.
În contextul actual, aceste declarații vin după ce, la începutul lunii septembrie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus o reformă a procesului decizional, cu scopul de a facilita deciziile în anumite domenii, cum ar fi politica externă și de securitate.
