Ungaria a fost găsită vinovată de încălcarea dreptului Uniunii Europene, fiind acuzată că a stigmatizat și marginalizat persoanele LGBT+. Decizia a fost luată marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), reprezentând o victorie pentru organizațiile pentru drepturile omului și un nou capitol în relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles.
Legea contestată și implicațiile sale
CJUE a analizat o lege adoptată în 2021, menită inițial să combată pedofilia și să protejeze minorii. Totuși, instanța europeană a constatat că legea restrânge accesul la conținuturi LGBT în media și librării. Curtea a subliniat că legea contravine identității Uniunii Europene, asociind persoanele non-cisgen cu „delincvența pedofilă”. Această asociere poate exacerba stigmatizarea și poate genera comportamente instigatoare la ură.
Numeroase organizații neguvernamentale din Ungaria, printre care Amnesty International și Comitetul Helsinki, au salutat decizia drept una „istorică”. Ele au evidențiat că această decizie confirmă faptul că politicile de excludere și stigmatizare ale guvernului nu își au locul în cadrul UE. De asemenea, organizațiile au exprimat satisfacția față de faptul că CJUE a constatat, pentru prima dată, o încălcare a valorilor comune. Litigiul reprezintă unul dintre cele mai importante conflicte pe tema drepturilor omului dintre guvernul condus de Viktor Orban și partenerii săi europeni.
Reacțiile și impactul politic
La acțiunea în justiție intentată de Comisie s-au alăturat șaisprezece state membre, inclusiv Franța și Germania, precum și Parlamentul European. De la intrarea în vigoare a legii, media audiovizuale au fost interzise să difuzeze conținut LGBT în timpul zilei. De asemenea, magazinele au fost restricționate în ceea ce privește vânzarea de produse pe tema LGBT în apropierea bisericilor și școlilor. Anumite librării au fost amendate pentru că au oferit spre vânzare romane grafice și alte titluri cu personaje LGBT în secțiunile destinate tinerilor.
Viktor Orban, care a condus Ungaria timp de 16 ani, a făcut din apărarea drepturilor copiilor și din valorile familiale unul dintre pilonii politici. Cu toate acestea, acesta a pierdut alegerile legislative din 12 aprilie. Succesorul său, Peter Magyar, a transmis un mesaj clar comunității LGBT+, afirmând că Ungaria dorește să fie o țară în care nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit.
