Concediu medical pentru victimele violenței domestice: O inițiativă legislativă în dezbatere
Un proiect de lege depus în Parlament propune introducerea unui nou drept în Codul Muncii: 10 zile libere plătite pentru angajații afectați de violența domestică, viol sau agresiuni sexuale. Inițiativa vizează și părinții ai căror copii minori au fost victimele unor astfel de fapte. Scopul este de a le oferi acestora timpul necesar pentru a căuta ajutor medical, psihologic și juridic.
Măsura, susținută de AUR, prevede că angajații, victime ale violenței domestice sau ale infracțiunilor sexuale, sau părinții copiilor victime, vor putea beneficia de acest concediu. Zilele libere ar putea fi utilizate pentru refacerea emoțională și psihică, identificarea și accesarea serviciilor de consiliere, obținerea de asistență juridică, sau pentru alte demersuri necesare. Concediul ar putea fi acordat și fracționat.
Impactul psihologic: 10 zile sunt suficiente?
Psihologul clinician Radu Leca a declarat pentru Digi24.ro că, deși ideea este „extraordinară” ca principiu, cele 10 zile sunt insuficiente pentru o recuperare reală. Specialistul explică faptul că refacerea emoțională implică evaluare, psihoterapie și, în cazuri severe, intervenția unui medic psihiatru. „Refacerea emoțională presupune mai multe etape”, subliniază Leca.
Un alt aspect menționat de psiholog este riscul de stigmatizare la locul de muncă. Odată ce documentele ajung în departamentele de resurse umane, informațiile ar putea circula informal, ducând la izolarea sau tratarea diferită a victimei. De asemenea, Leca avertizează asupra posibilității abuzurilor, cu persoane care ar putea încerca să obțină acest tip de concediu fără a fi victime reale. Pentru a proteja persoanele afectate, psihologul susține că acest tip de absență ar trebui încadrat sub forma unui concediu medical, fără ca angajatul să fie obligat să dezvăluie motivul real al absenței.
Provocări practice: protecție și potențiale vulnerabilități
Avocatul Marius Stanciu consideră că inițiativa are avantaje, dar și potențiale vulnerabilități. El subliniază că legea recunoaște trauma continuă și nevoia victimelor de a accesa servicii medicale, juridice și psihologice, fără a fi penalizate financiar. Adoptarea acestei măsuri ar alinia România unor state, precum Canada, Noua Zeelandă sau Australia, care tratează cu seriozitate protecția persoanelor vulnerabile.
Cu toate acestea, avocatul atrage atenția că întreprinderile mici și mijlocii ar putea fi afectate disproporționat de absențe neplanificate, în lipsa unui mecanism de compensare din partea statului. De asemenea, lipsa unei definiții clare a „probei acceptabile” ar putea genera litigii sau situații abuzive.
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să fie adoptat de Parlament, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial. Potrivit textului legislativ, legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicare.
