Conform Digi24: Un nou studiu complex, realizat de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și de la Center for Addiction and Mental Health, analizează contradicțiile din cercetările anterioare privind efectele consumului de alcool asupra sănătății. Rezultatele sugerează că, deși ideea unui pahar de vin roșu pe zi ca beneficiu pentru inimă a fost larg răspândită, efectele alcoolului sunt mult mai nuanțate. Nicio cantitate de alcool nu este complet lipsită de riscuri, dar prejudiciile pot fi încetinite sau parțial reversibile prin reducerea consumului.
Cercetarea actualizează estimările globale privind povara bolilor și rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Echipa a investigat două aspecte cheie: cantitatea medie consumată și tiparele de consum. Totodată, au comparat studiile observaționale clasice cu metoda randomizării mendeliene, care utilizează date genetice pentru o evaluare mai riguroasă a relațiilor cauzale dintre factorii de risc și boli.
Riscurile multiple ale consumului de alcool
Potrivit lui Sinclair Carr, autor principal al studiului, cercetările bazate pe randomizare mendeliană au schimbat semnificativ perspectiva asupra unor presupuse efecte benefice ale alcoolului, în special în cazul bolilor cardiace și al accidentului vascular cerebral ischemic. Multe studii genetice nu au identificat o asociere clară între consumul redus de alcool și un risc mai mic pentru aceste afecțiuni, spre deosebire de studiile observaționale.
Asocierile aparent favorabile ar putea fi, de fapt, influențate de alți factori. Persoanele cunoscute pentru consumul moderat de alcool ar putea beneficia de un statut socioeconomic mai bun sau o alimentație mai sănătoasă, aspecte care pot distorsiona rezultatele. Analiza, publicată în revista Addiction, subliniază că peste 60 de boli incluse în Clasificarea Internațională a Bolilor a OMS pot fi atribuite, în totalitate sau parțial, consumului de alcool, majoritatea în cazul consumului excesiv. Printre acestea se numără cardiomiopatia alcoolică, ciroza hepatică și sindromul alcoolic fetal.
De asemenea, alcoolul crește riscul de boli infecțioase precum tuberculoza și pneumonia, dar și de afecțiuni precum diabetul de tip 2, AVC, pancreatita, demența și diverse forme de cancer. Riscul de traumatisme și accidente, inclusiv cele rutiere, căzături și acte de violență, este, de asemenea, amplificat. Pentru cancer, autorii afirmă categoric că nu există un nivel sigur de consum; orice cantitate poate crește riscul.
Reversibilitatea prejudiciilor prin renunțarea la alcool
În ceea ce privește cancerul de sân, chiar și un consum ocazional de mici cantități este asociat cu un risc crescut, deși aceeași cantitate ar putea avea un efect protector în cazul bolilor cardiace. Această dualitate complexă face dificilă o concluzie generală despre consumul lipsit de riscuri. Totuși, cercetătorii atrag atenția că aceste observații se referă la nivelul populației, iar factorii individuali, precum istoricul familial, pot influența percepția riscurilor și beneficiilor.
Tipul de băutură nu pare să conteze, alcoolul având efecte similare indiferent dacă provine din vin, bere sau băuturi spirtoase. Concluzia principală este că reducerea consumului sau abstinența pot încetini evoluția anumitor afecțiuni și pot permite o recuperare parțială. Riscurile acute, precum accidentele rutiere cauzate de consumul de alcool, dispar complet odată cu încetarea consumului.
Studiile au demonstrat că reducerea consumului poate duce la scăderea tensiunii arteriale, un factor de risc cardiovascular major. Există, de asemenea, dovezi că o parte din reducerea volumului cerebral asociată cu consumul de alcool poate fi reversibilă după renunțare, la fel și riscul de cancer. Cu toate acestea, în cazul bolilor cronice, anumite leziuni, precum cele hepatice, pot deveni ireversibile, chiar dacă reducerea consumului poate încetini progresia acestora. Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii mai riguroase, în special cele care analizează efectele reducerii consumului sau ale abstinenței.
Sursa: Digi24
