Conform Start-up.ro: Escaladează atacurile cibernetice în România: vishingul pe primul loc, AI-ul devine arma principală
Numărul infracțiunilor informatice în România este în creștere, iar atacatorii cibernetici folosesc tot mai mult inteligența artificială (AI) și tehnicile de inginerie socială pentru a-și atinge scopurile. Potrivit datelor prezentate de Poliția Română, în primele șase luni din 2026 au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale privind infracțiuni informatice, iar la finalul lunii iunie existau circa 72.000 de cazuri încă în lucru.
În cadrul evenimentului ING SAFE Talks, organizat de ING Bank România în parteneriat cu DNSC, Poliția Română și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, au fost dezbătute cele mai noi metode de fraudă digitală. Aici s-a subliniat faptul că vishingul, sau frauda prin apeluri telefonice, este pe primul loc în topul infracțiunilor, urmat de phishing (fraude prin e-mail) cu 14% din incidente și smishing (fraude prin SMS) cu 13%. Reprezentanții DNSC atrag atenția că eficiența acestor metode a crescut semnificativ odată cu integrarea inteligenței artificiale și a tehnicilor avansate de manipulare.
Seniorii, ținte frecvente ale fraudelor online
Un studiu național prezentat în cadrul evenimentului, realizat de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și ING Bank România, relevă că peste 6 din 10 români cu vârsta de peste 50 de ani au fost expuși cel puțin unei tentative de fraudă online. Concret, 63% dintre persoanele din această categorie de vârstă au declarat că s-au confruntat cu astfel de situații, în timp ce doar 37% susțin că nu au avut niciodată astfel de experiențe.
Respondenții cunosc, în medie, șapte tipuri de fraude dintre cele 13 analizate. Cea mai frecventă metodă recunoscută este spoofing-ul sau impersonarea băncilor și a instituțiilor, menționată de 66% dintre participanți. Phishing-ul se află imediat după, cu 63%, urmat de ofertele la prețuri nerealist de mici și mesajele care solicită parole sau date personale (61%). De asemenea, cererile de bani primite prin aplicații de mesagerie precum WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%) și investițiile false sau promisiunile financiare nerealiste (56%) sunt binecunoscute în rândul seniorilor.
„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoția, urgența, urmată de solicitarea de date”, a explicat Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.
Reacții și măsuri noi de protecție
Majoritatea persoanelor cu vârsta peste 50 de ani reacționează atunci când suspectează o încercare de fraudă. Aproape șapte din zece respondenți (69%) declară că au apelat la Poliție sau alte autorități. De asemenea, 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul, în timp ce 36% au verificat informațiile înainte de a lua o decizie. Un procent de 19% a ales să ignore mesajul. Doar 11% dintre respondenți au recunoscut că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări suplimentare.
ING Bank introduce ecosistemul ING SAFE, o suită de servicii dedicate prevenirii fraudelor financiare. Printre noile funcționalități se numără ING SAFE Call, un sistem de apeluri automate către clienți în cazul detectării unor tranzacții neobișnuite, permițând confirmarea sau respingerea plății direct din meniul telefonic. Banca lansează și ING SAFE Button, o funcționalitate prin care clienții își pot bloca instantaneu accesul la conturile din Home’Bank dacă suspectează că au fost victime ale unei fraude.
„Nu mai vorbim despre hackeri izolați, ci despre grupări organizate, cu structuri similare companiilor: call-centere, recrutare, dezvoltatori IT. Cu ajutorul inteligenței artificiale, fraudatorii creează deepfake-uri vocale, video și mesaje impecabil redactate. Mai mult, personalizarea pe baza datelor publice crește credibilitatea atacului. Emoțiile exploatate cel mai frecvent sunt: frica, urgența, încrederea și câștigul”, a menționat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
Sursa: Start-up.ro
