Numărul insolvențelor din România a crescut semnificativ în 2025, atingând maximul ultimilor șapte ani, conform unui studiu realizat de Coface. Datele arată o creștere de aproape 300 de cazuri comparativ cu anul 2024, cu un total de 7.553 de insolvențe. Analiza evidențiază un context economic dificil, marcat de politici restrictive și incertitudine geopolitică.
Cauzele principale ale problemelor
Studiul subliniază legătura dintre politicile restrictive, în special cele fiscale și monetare, și creșterea insolvențelor. Contextul geopolitic, inclusiv conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, a adâncit aceste dificultăți. Raportul menționează, de asemenea, întârzierile de plată ale statului în sectoarele construcțiilor și farmaceutic, ca factori care au afectat lichiditatea companiilor. Sectorul „Comerț” a înregistrat cele mai multe insolvențe, cu 1.844 de cazuri, deși cu o ușoară scădere de 4% față de anul anterior.
Impactul economic direct al insolvențelor ar putea fi relativ redus, deoarece peste 90% dintre firmele afectate au avut o cifră de afaceri sub 0,5 milioane de euro sau nu au depus bilanțul pe 2024. Cu toate acestea, numărul companiilor mari intrate în insolvență (cu cifră de afaceri peste 0,5 milioane de euro) a atins, de asemenea, un nivel maxim al ultimilor șapte ani, generând îngrijorări cu privire la efectul de domino asupra angajaților și lanțurilor de furnizori.
Evoluții pozitive, dar umbrite
În ciuda creșterii generale, ritmul de creștere a insolvențelor a încetinit, cu o creștere de 3,84% în 2025, comparativ cu 9,38% în 2024. Totodată, un număr mai mare de companii au optat pentru concordatul preventiv în loc de insolvență, cu 221 de proceduri în 2025, față de 96 în anul precedent. De asemenea, s-a înregistrat un număr record de înmatriculări de firme, cu o creștere de 23% față de 2024, indicând un dinamism antreprenorial robust, în special în București, Ilfov, Cluj și Timiș.
Cu toate acestea, veștile proaste domină peisajul economic. Creșterea economică a fost de doar 0,6% în 2025, cu o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului. Deficitul ESA a rămas ridicat, la 8,2% din PIB, iar inflația a atins 9,7%. Mixul de factori, inclusiv „războiul tarifar global + războiul din Ucraina + conflictul din Orientul Mijlociu,” a avut un impact major. „Economia globală în anul 2025 a fost puternic lovită de războiul tarifar, perioadă în care a avut loc o escaladare semnificativă a tensiunilor comerciale la nivel global, Statele Unite Ale Americii impunând tarife agresive nu doar Chinei, ci și aliaților săi, inclusiv Uniunii Europene,” a declarat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Coface România.
Perspectivele pentru 2026
Evoluțiile pe sectoare au fost influențate de tranziția modelului de creștere economică și de comportamentul de plată al statului. Bogdan Nichișoiu, Regional (Central & Eastern Europe) Enhanced Information Manager, a menționat: „Riscul de insolvență a crescut semnificativ pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiționată în special de către comportamentul de plată al Statului român, și ne referim aici în special la lucrările de construcții, dar și pentru acele sectoare care depind de comportamentul de consum privat, un comportament afectat negativ atât în plan pecuniar (a se vedea evoluția salariului real în a doua jumătate a anului 2025), precum și în planul încrederii în viitor.” București a raportat cele mai multe insolvențe în 2025, urmat de Bihor și Cluj.
Pentru 2026, creșterea economică a României va fi în continuare afectată de inflația ridicată, politica fiscală restrictivă, scăderea consumului privat și factorul geopolitic.
