Prețurile la petrol, în cădere liberă după anunțul încetării focului, s-au dovedit a fi influențate de tensiunile geopolitice. Scăderea inițială a fost rapid contracarată de evoluțiile din regiune, cu un impact tot mai limitat asupra prețurilor la pompă.
Primul impuls de scădere a prețurilor petrolului, resimțit odată cu vestea încetării focului, nu s-a concretizat într-o reducere semnificativă a costurilor la benzinăriile din România. Olivier Gantois, președintele Uniunii Franceze a Industriilor Petroliere (Ufip), a explicat că o scădere reală ar putea apărea doar dacă prețul petrolului s-ar stabiliza în jurul valorii de 92-95 de dolari pe baril.
Cu toate acestea, piața petrolului rămâne volatilă. După ce a coborât sub pragul de 100 de dolari, prețul a început să crească din nou, alimentat de tensiunile persistente. Decizia lui Donald Trump de a bloca Strâmtoarea Ormuz a amplificat aceste îngrijorări.
Volatilitatea, elementul cheie al prețurilor
Schimbările prețurilor la pompă sunt strâns legate de evoluțiile geopolitice. Acestea, însă, nu oferă o perspectivă optimistă. Un exemplu elocvent este situația din Franța, unde, săptămâna trecută, aproximativ 20% din benzinării se confruntau cu lipsa de combustibil, din cauza problemelor logistice.
Recorduri istorice la livrările fizice
În pofida fluctuațiilor de pe bursele de mărfuri, prețul încărcăturilor fizice de țiței cu livrare imediată în Europa a atins un nivel record.
Prețul petrolului, peste recordul din 2008
Nivelul maxim istoric al cotației Brent a fost de 147 de dolari pe baril, stabilit în 2008. Prețul spot al țițeiului Forties din Marea Nordului a ajuns luni la 148,87 de dolari pe baril, depășind maximul din 2008. Această diferență relevă presiunea cererii din partea rafinăriilor asiatice și europene pentru barilii din afara Orientului Mijlociu.
Josu Jon Imaz, șeful companiei petroliere spaniole Repsol, a declarat luni: „Tranzacțiile fizice sunt supuse unei presiuni mari”.
