România rămâne la ani distanță de adoptarea euro, potrivit unui raport recent al Băncii Naționale a României (BNR). Documentul subliniază că aderarea la zona euro este condiționată de îndeplinirea unor criterii economice stricte, precum un deficit bugetar redus și o inflație stabilă. În același timp, BNR accentuează că problemele economice ale țării sunt mai degrabă rezultatul politicilor fiscale și bugetare, nu al neapartenenței la zona euro.
Condițiile esențiale pentru aderare
Raportul BNR detaliază cerințele obligatorii pentru adoptarea monedei unice europene. Printre acestea se numără menținerea unui deficit bugetar de aproximativ 3% din Produsul Intern Brut (PIB). De asemenea, inflația trebuie să fie scăzută și stabilă, iar datoria publică, sustenabilă. Fără respectarea acestor parametri, România nu poate face pași concreți în direcția aderării.
Documentul subliniază că Bulgaria, spre deosebire de România, a apelat la un regim de consiliu monetar pentru a stabiliza economia. Acest pas a fost crucial pentru a face posibilă integrarea Bulgariei în zona euro. BNR consideră că simpla comparație între cele două țări ignoră contextul specific și măsurile aplicate de Bulgaria pentru a obține stabilitate economică. Aderarea la zona euro are o semnificație geopolitică mai mare în contextul actual, conform raportului BNR.
Impactul politicilor fiscale
În opinia BNR, dificultățile economice ale României sunt generate, în principal, de erorile în politica fiscală și bugetară. Așadar, nu neapartenența la zona euro este cauza principală a problemelor, ci modul în care sunt gestionate finanțele publice. Potrivit raportului, este esențială o abordare responsabilă în ceea ce privește gestionarea bugetului de stat.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a subliniat recent că România nu poate adopta euro până când întreaga țară îndeplinește criteriile necesare. El a menționat că, pe lângă aderarea la OCDE, obiectivul strategic este adoptarea monedei euro.
Războiul din Orientul Mijlociu și efectele asupra economiei
Raportul BNR menționează, de asemenea, impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei europene și, implicit, a celei românești. Conflictul este considerat o lovitură, având în vedere procesul de consolidare fiscal-bugetară prin care trece România. Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, acesta fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
În contextul actual, Guvernul vizează un deficit cash de 6,2% din PIB pentru acest an. Autoritățile estimează că nu vor fi necesare noi taxe și impozite, în afara celor deja incluse în pachetele de măsuri existente. Se așteaptă ca măsurile de răspuns la noul șoc energetic să nu afecteze cursul consolidării bugetare.
