O echipă de cercetători de la UCLA a identificat un tip de celule imune care ar putea fi cheia pentru a încetini progresia bolii ficatului gras. Studiul sugerează că eliminarea acestor celule senescente, care întrețin inflamația, ar putea duce la vindecarea leziunilor hepatice. Rezultatele sunt promițătoare, dar importante pentru că sunt obținute pe șoareci și nu pe oameni.
Ce au descoperit cercetătorii despre ficatul bolnav
Echipa de la UCLA a identificat macrofagele senescente ca fiind responsabile de perpetuarea inflamației în ficat. Aceste celule imune, care în mod normal ajută la curățarea țesuturilor, intră într-o stare de senescență, adică nu mai funcționează corect, dar nici nu dispar. Ele rămân în țesut și eliberează molecule inflamatorii.
Studiul a arătat că, la șoarecii tineri, aceste celule reprezentau aproximativ 5% din macrofage. La animalele mai în vârstă, procentul a crescut la 60-80%. Cercetătorii au demonstrat că și colesterolul LDL crescut contribuie la acest proces. Astfel, boala ficatului gras, cunoscută și sub numele de MASLD, nu este doar o problemă de acumulare de grăsime, ci și o dereglare imună.
Efectele eliminării celulelor senescente
Pentru a testa impactul acestor celule, cercetătorii au folosit ABT-263, un compus senolitic. La șoarecii cu diete bogate în grăsimi și colesterol, tratamentul a dus la o scădere a greutății ficatului și a corpului, dar și la o îmbunătățire a aspectului ficatului. Rezultatele au indicat o regresie a leziunilor hepatice, chiar și în prezența unei diete nesănătoase.
Autorii studiului subliniază că ABT-263 este prea toxic pentru a fi utilizat pe scară largă la pacienți. Ei caută variante mai sigure. Cercetătorii au verificat dacă aceeași „semnătură” celulară este prezentă și în boala umană. Au analizat o serie de biopsii hepatice și au găsit niveluri mai ridicate ale acestei semnături în ficatele bolnave.
Implicații pentru tratament și importanța bolii
Studiul nu oferă o soluție imediată pentru tratarea bolii ficatului gras. În schimb, identifică o nouă țintă biologică. Boala ficatului gras este cea mai răspândită afecțiune hepatică la nivel mondial. Organizațiile de sănătate estimează o prevalență de aproximativ 38% în populația adultă globală.
În România, un studiu din 2025 a indicat că MASLD afectează 35,7% dintre participanții la un program de screening. În timp ce există deja tratamente aprobate pentru o formă mai severă de boală, acestea se bazează în continuare pe schimbări în stilul de viață, cum ar fi alimentația și exercițiile fizice. Studiul de la UCLA arată că boala ficatului gras nu înaintează doar pentru că există prea multă grăsime în ficat, ci și pentru că anumite celule imune întrețin inflamația.
Aprobarea recentă în Uniunea Europeană a unui medicament pentru o formă avansată de boală demonstrează importanța abordării acestei afecțiuni. Studiul a fost publicat pe 16 aprilie 2026 în revista Nature Aging.
