Mai multe spitale din România au fost nevoite să limiteze internările din cauza depășirii bugetului alocat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru primele trei luni ale anului. Măsura, aplicată deja în unele unități medicale mari, are ca scop menținerea echilibrului financiar și respectarea plafoanelor de cheltuieli stabilite.
Deficit bugetar și prioritizarea cazurilor
Spitalul Floreasca din București, unul dintre cele mai mari spitale de urgență din țară, se numără printre unitățile care au adoptat această măsură. Conducerea spitalului a transmis o notă internă șefilor de secții, solicitând prioritizarea cazurilor și limitarea internărilor, acolo unde este posibil. Motivul principal este depășirea bugetului cu peste 10 milioane de lei în primele trei luni ale anului. Bugetul anual al spitalului se ridică la 750 milioane de lei. Pe unele specialități, precum cardiologie intervențională sau gastroenterologie, există liste de așteptare de câteva luni.
Și alte spitale importante din țară, precum Spitalul Universitar București, Spitalul Fundeni, Spitalul Marie Curie sau Spitalul Județean Brașov, se confruntă cu dificultăți similare. Aceste unități medicale au fost nevoite să ia măsuri pentru a gestiona deficitul bugetar, inclusiv reprogramarea pacienților sau limitarea internărilor.
Reacția CNAS și soluții temporare
Conducerea CNAS a explicat că această situație este întâlnită în special în spitalele cu activitate intensă, unde ajung cazuri medicale complexe. Potrivit reprezentanților CNAS, limitarea internărilor are un caracter temporar și este determinată de întârzierea adoptării bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea unor limite lunare de cheltuieli.
CNAS recunoaște că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este inadecvată. Argumentul principal este că necesitatea serviciilor medicale nu poate fi planificată administrativ, iar pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar. Îngrijirile medicale nu pot fi amânate fără riscuri pentru sănătatea populației.
Reformă și eficiență în sistemul de sănătate
Pentru anul 2026, bugetul alocat spitalelor din fondul unic al asigurărilor de sănătate este de 17,2 miliarde de lei, în ușoară scădere față de anul precedent. CNAS subliniază că este necesară o reformă a modului de finanțare, bazată pe principiul „banii urmează pacientul”, pentru a finanța serviciile medicale efectiv realizate și a elimina finanțarea ineficienței sau a inactivității.
În același timp, CNAS atrage atenția asupra necesității creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, mai ales în achizițiile publice. Analizele preliminare arată diferențe semnificative între spitale comparabile în ceea ce privește indicatorii de activitate, performanța financiară și costurile aferente serviciilor medicale. CNAS dezavuează practicile unor manageri de spitale publice de a impune „norme minime sau maxime” de internări, aceste practici fiind în atenția corpului de control și a altor instituții. Reclasificarea spitalelor și includerea criteriilor de performanță ar putea contribui la o finanțare adecvată.
