O rețea extinsă de figuri religioase folosite de propaganda rusă în România Biserica Ortodoxă Română, deși a adoptat o poziție pro-europeană și a condamnat acțiunile Rusiei în Ucraina, se confruntă cu o infiltrare a narativelor pro-Kremlin

O rețea extinsă de figuri religioase folosite de propaganda rusă în România

Biserica Ortodoxă Română, deși a adoptat o poziție pro-europeană și a condamnat acțiunile Rusiei în Ucraina, se confruntă cu o infiltrare a narativelor pro-Kremlin. Acestea sunt promovate de o serie de figuri influente, de la clerici cu o prezență online masivă până la călugări din Ucraina și Transnistria. Scopul este de a crea o falie între cetățenii conservatori și instituțiile democratice, alimentând euroscepticismul și, implicit, susținerea pentru Moscova.

Vectori de propagandă: ÎPS Teodosie și alții

Una dintre figurile centrale în răspândirea propagandei ruse este ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Acesta a fost criticat pentru declarații care relativizează acțiunile Rusiei și îl elogiază pe Vladimir Putin. “Domnul Putin… este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte și la Ierusalim”, declara ÎPS Teodosie, în încercarea de a estompa crimele de război.

Teodosie nu este singur. Fostul preot Ciprian Mega, caterisit pentru susținerea Rusiei, și părintele Calistrat de la Vlădiceni, cunoscut pentru teoriile conspirației, sunt doar alte exemple. Aceștia, prin predici, emisiuni radio și rețele sociale, promovează o viziune anti-occidentală, amestecând dogme religioase cu suveranism politic. Rețelele de socializare au amplificat aceste mesaje, depășind capacitatea de reacție a mass-mediei ortodoxe tradiționale.

Mecanisme de răspândire și efecte în spațiul public

Propaganda rusă folosește mai multe mecanisme pentru a ajunge în spațiul public. Unul dintre acestea este popularizarea ideii de „valori tradiționale” și a unui „Occident decadent”. Rusia se prezintă drept apărătoarea creștinismului, creând o opoziție falsă cu Europa. În plus, au fost create numeroase site-uri și publicații religioase care strecoară teme de propagandă rusă, cultivând frica de tehnologie și sugerând că ajutorul pentru Ucraina este greșit.

Călin Georgescu, candidatul extremist la alegerile prezidențiale din 2024, a profitat de acest climat, obținând un scor important în primul tur (anulat ulterior). A folosit materiale video filmate în biserici și mănăstiri, unde a fost susținut de clerici. Din Ucraina și Transnistria vin și alți propagandiști, precum părintele Longhin Jar sau Savatie Baștovoi, care amplifică mesajele anti-europene.

Rolul călugărilor athosiți și al propagandei online

Călugării români de la Muntele Athos au susținut deschis candidatura lui Călin Georgescu și promovează intens mesaje pro-Kremlin pe rețelele sociale. Promovarea lui Georgescu pe TikTok a fost, de asemenea, susținută de conturi asociate cu adrese de email din Rusia. Site-uri și figuri publice, precum starețul Pimen Vlad, sunt active în răspândirea acestor mesaje.

În prezent, Patriarhia Română încearcă să contracareze această influență, dar lupta cu propaganda rusă se dovedește dificilă, mai ales în mediul online. Rezultatele votului din zona Arhiepiscopiei Tomisului și ascensiunea mișcărilor extremiste arată amploarea problemei.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu