Conform HotNews: Bucureștiul, sub asaltul ploilor torențiale, a demonstrat din nou fragilitatea infrastructurii sale în fața fenomenelor meteorologice extreme. O furtună neobișnuită, care a adus într-o singură seară cât media lunii iunie, a sugrumat sistemul de canalizare, transformând străzile în adevărate râuri. Experții avertizează că astfel de evenimente vor deveni tot mai frecvente și că orașul trebuie să se adapteze urgent.
Orașul-burete: o soluție naturală pentru inundații
Dan Bărbulescu, expert în managementul apelor pluviale, explică faptul că nu putem controla natura, dar putem „atenua efectele” unor astfel de fenomene, integrând mai multă natură în infrastructura urbană. Bucureștiul, spre deosebire de multe orașe europene, duce lipsă de soluții bazate pe natură pentru a combate ploile abundente. Aceste soluții, cum ar fi grădinile de ploaie, zonele de biofiltrare sau suprafețele permeabile, ar permite apei să fie absorbită, refolosită sau menținută în sol, reducând astfel presiunea asupra sistemului de canalizare și implicit costurile.
Pregătirea orașului se bazează pe studii aprofundate, care modelează curgerea apei și identifică zonele cu risc ridicat. Astfel, se pot crea hărți ale riscului, care să indice unde se pot injecta ape pentru reumplerea acviferelor sau unde pot fi amenajate zone de captare și infiltrare. O problemă majoră în București este viteza cu care apa de ploaie se scurge, accentuată de suprafețele impermeabile. Piața Victoriei, de exemplu, s-a inundat din cauza acestei dinamici accelerate.
Soluții precum alveole speciale în trotuare, bazine de retenție sau creșterea suprafețelor permeabile pot modifica modul în care apa circulă. Însă, chiar și bazinele de retenție, la care fac referire autoritățile, necesită sisteme de separare a hidrocarburilor și de decantare pentru a fi eficiente și a nu polua cursul de apă. Integrarea naturii în infrastructura de colectare a apelor pluviale ar aduce, pe termen lung, costuri mai mici.
Parcul Natural Văcărești, un „super asset” în lupta cu inundațiile
Parcul Natural Văcărești este considerat un „super asset” într-un sistem sustenabil de management al apei. Fiind originar l – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – polder) este o zonă joasă ce poate absorbi apa de ploaie. Bazinele menționate de primarul general pot primi apă din zona Tineretului-Mihai Bravu și o pot pompa ulterior, după filtrare, în Parcul Natural Văcărești.
Seminarul subliniază și exemple negative, precum Parcul din Sectorul 4, Lumea Copiiilor, care se inundă repetat, din cauza spațiului betonat. Speranța este ca administrația locală să colaboreze pentru a găsi soluții, scotând zonele betonate din parcurs, permițând apei să infiltreze sau să fie adresată în grădini de ploaie. Un alt alt exemplu negativ vine din Sectorul 3, unde spațiil din jurul arborilor, de pe bulevarde ca Decebal sau Unirii, au fost acoperi cu tartan, obstrucționând infiltrarea apei.
Betonarea spațiilor verzi: o meteahnă costisitoare
Meteahna betonării „tot ce prind” în spațiii verzi, pentru un aspect „curat” și „paveliat”, este o problemă majoră. Expertul sugerează că abia „forțați de împrejurări” vor aduce schimbarea. Planificarea este slabă în România, sini – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – * în termoficare.
Mai mult, în următorii ani, s-ar putea ca episoadele de ploi să dubleze ca intensitate, iar în lipsa unor măsuri concrete, situația ar putea deveni catastrofală. Proiectul pilot NATALIE, finanțat de Comisia Europeană, explorează utilizarea apei de ploaie filtrate de pe centrele comerciale pentru a alimenta bălțile din Parcul Văcărești, demonstrând potențialul Uniunii Europene de a oferi sprijin și expertiză pentru astfel de inițiative.
Un „oraș-burete” este unul care permite apei să se infiltreze, reducând efectul de curgere rapidă. Soluțiile propuse variază de la mici grădini de ploaie, precum cele amenajate în Parcul Tineretului, până la transformarea parcurilor de pe malul Dâmboviței în zone de retenție. Spre deosebire de București, orașe precum Copenhaga, cele din Germania, dar și cele nordice și chiar sudice precum Milano, au deja strategii clare, planifică aceste evenimente și le gestionează eficient. Altfel, apa de ploaie este privită ca o resursă, nu un deșeu. Utrect și Rotterdam sunt doar două exemple de orașe care au integrat soluții similare, de la scuaruri verzi la renaturarea râurilor.
Soluțiile bazate pe natură nu exclud infrastructura clasică de canalizare, ci o completează. Ele vizează absorbția, menținerea, refolosirea și evaporarea apei pluviale, contribuind la creșterea spațiilor verzi, la irigații în perioade de secetă și, pe termen lung, la rezolvarea problemei inundațiilor. Fenomenul schimbărilor climatice și gestionarea sa este un subiect dificil, dar esențial pentru viitorul orașelor. Prin adaptare și planificare, Bucureștiul poate deveni mai rezilient.
Sursa: HotNews
