Conform Digi24: Curtea Constituțională a României analizează astăzi sesizările de neconstituționalitate referitoare la noua Lege a integrității. Actul normativ a fost contestat de 27 de senatori USR și PNL, precum și de președintele Nicușor Dan, punând în discuție retroactivitatea sancțiunilor pentru incompatibilitate și conflict de interese, precum și extinderea declarațiilor de avere și interese la partenerii de viață ai demnitarilor.
Retroactivitatea sancțiunilor și „țintele” vizate
Una dintre cele mai controversate prevederi contestate se referă la pierderea mandatului în termen de 30 de zile de către aleșii aflați în funcție pentru care s-a constatat, definitiv, incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a noii legi. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, susținând că legea poate dispune doar pentru viitor și nu poate aplica sancțiuni noi unor fapte deja judecate sub reglementările anterioare. Această prevedere a fost interpretată ca vizând în mod specific primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și alți aleși locali cu situații similare.
Declarații de avere extinse și „relații asemănătoare”
O altă miza majoră a contestațiilor vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Criticii consideră că legea nu definește clar aceste relații, forțând persoanele vizate să se autocalifice, riscând amenzi. Se invocă încălcarea vieții private și o ingerare disproporționată, în contradicție cu standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Această prevedere este considerată a o viza pe partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) adaugă presiune asupra adoptării rapide a legii, care reprezintă un jalon critic și trebuie promulgată până la 31 august. Social-democrații acuză USR și PNL că, prin această sesizare, blochează primirea unor fonduri europene, în timp ce contestatarii susțin că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituționale date împotriva adversarilor politici.
Disputa are loc într-un context în care, în mai 2025, Curtea Constituțională a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate încălca angajamentele internaționale ale României.
Sursa: Digi24
