Conform Qmagazine.ro: Mihail Udroiu, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și un nume marcant în dreptul românesc, avertizează asupra pericolelor care amenință justiția: dezinformarea, acuzațiile preluate ca adevăr și judecătorii care confirmă în loc să analizeze. Într-un interviu acordat Q Magazine, Udroiu disecă mecanismele prin care sistemul judiciar poate eșua și subliniază importanța consecvenței în aplicarea legii, indiferent de persoana judecată.
Sistemul judiciar – o oglindă a societății
Întrebat despre încrederea scăzută a populației în justiție, Mihail Udroiu afirmă că sistemul judiciar este, în esență, o reflexie a societății din care provine. „Sistemul nu este format dintr-o elită străină sau din extratereștri pogorâți din cer, ci este generat din rândurile poporului – deci cum e poporul, așa e și sistemul,” explică el. Încrederea în justiție nu este un dat, ci o consecință a echilibrului dintre dreptate și lege, care se clădește prin aplicarea consecventă a normelor, fără a ține cont de statutul social sau presiunea publică. Statul, prin justiție, trebuie să apere nu doar libertăți, ci și speranța cetățenilor.
Udroiu subliniază că repararea justiției implică asigurarea faptului că fiecare cetățean este judecat pe baza dovezilor, nu a circumstanțelor personale sau a presiunii mediatice. „Reparăm singurul lucru pe care un om îl poate verifica cu ochii lui: că a fost judecat după ce s-a dovedit că a făcut, nu după cine este, după capriciile cuiva sau după presiunea publică,” menționează fostul judecător.
Provocările actuale ale sistemului
Problemele justiției nu derivă, în principal, din lege, ci din modul în care aceasta este aplicată. „O lege proastă o poți îndrepta, cu destul de multă șansă, într-o singură sesiune de Parlament. O cultură juridică, respectiv modul cum aplici acea lege și cum este percepută acea aplicare de omul de rând — beneficiarul ei direct — o îndrepți într-o generație sau poate chiar în mai multe,” precizează Udroiu. El atrage atenția asupra unor aspecte discutabile precum coerența regimului de excludere a probelor obținute nelegal, forța obligatorie a hotărârilor judecătorilor de drepturi și libertăți și regimul măsurilor preventive. Un element esențial pentru un sistem funcțional este previzibilitatea, ca garanție constituțională a libertății.
În ceea ce privește rolul magistraților, Udroiu diferențiază clar între judecător, procuror și avocat. Deși judecătorul și procurorul sunt denumiți magistrați prin prisma obiectivității și imparțialității pe care le datorează legii, funcțiile lor sunt distincte. Procurorul propune, judecătorul pune la încercare. Avocatul, care slujește clientul, nu este magistrat, dar este la fel de necesar. „Cea dintâi datorie a unui judecător nu este să-l condamne pe vinovat, ci să împiedice condamnarea nevinovatului,” afirmă Udroiu.
Dezinformarea și presiunea publică
Mihail Udroiu critică vehement fenomenul dezinformării organizate despre justiție și campaniile menite să incite la ură împotriva magistraților. Acestea, susține el, distorsionează realitatea, scot cifrele din context și înlocuiesc analiza juridică cu emoția publică. „Nu am nimic împotriva unei dezbateri despre reformă; am totul împotriva unei execuții deghizate în dezbatere,” declară Udroiu.
El consideră că acuzațiile aduse justiției, fie că vorbim despre capturarea ei sau despre alte forme de abuz, sunt adesea motivate de rezultatul unor cauze, nu de o analiză obiectivă a sistemului. „Cuvântul „independență” a ajuns o etichetă pe care o lipim pe orice deznodământ ne place,” explică fostul judecător.
Unul dintre cele mai grave mecanisme care subminează justiția, conform lui Udroiu, este informarea care ajunge la judecător pe lângă dosar, fără a trece prin filtrul apărării. „Informația despre un fapt care ajunge la judecător pe lângă dosar nu devine adevăr; devine otravă,” avertizează el. Această amestecare a informației, acuzării și judecății, similară cu mecanismele din trecut, subminează statul de drept.
Viitorul justiției
În opinia lui Mihail Udroiu, cele mai mari pericole pentru justiție nu provin de la indivizi, ci de la mecanisme defectuoase: informația care ocolește proba, acuzația luată drept adevăr și judecătorul care confirmă în loc să analizeze. El adaugă dezinformarea organizată și ura administrată metodic împotriva magistraților, care nu au voie să riposteze public, ca un al patrulea pericol insidios.
„Un stat care ar găsi normal să aplice o hotărâre nelegală pe seama unui om, doar pentru că remediul pentru acea nelegalitate este greu de obținut, se află într-un proces de degradare profundă,” afirmă Udroiu, referindu-se la situația în care deciziile judecătorești nule continuă să producă efecte.
În final, Mihail Udroiu subliniază că adevărata valoare a justiției nu rezidă în numărul de condamnări, ci în capacitatea sa de a proteja libertatea, respectând în același timp legalitatea. „Proba este mai tare decât puterea,” este mesajul său central, o pledoarie pentru un sistem judiciar bazat pe dovezi, nu pe presiuni sau narative simpliste.
Sursa: Qmagazine.ro
