Conform Romania-insider.com: Inițiativă legislativă USR: Cetățenii străini căsătoriți cu români, posibil să obțină cetățenie fără reședință în țară
Reprezentanți ai USR din diaspora au depus o inițiativă legislativă menită să faciliteze obținerea cetățeniei române pentru cetățenii străini căsătoriți cu români, chiar dacă aceștia nu locuiesc în România. Proiectul de lege modifică Legea cetățeniei, permițând soților cetățenilor români, care locuiesc în străinătate, să aplice pentru cetățenia română dacă mariajul este înregistrat în evidențele de stare civilă românești de cel puțin 10 ani.
În prezent, legislația impune o perioadă lungă de rezidență în România pentru acordarea cetățeniei, ignorând situația familiilor care trăiesc împreună în afara țării. Deputatul Iulian Lorincz a subliniat că statul român are datoria de a respecta familiile formate de români în străinătate și că este incorect ca soții acestora să fie excluși de la posibilitatea de a deveni cetățeni români doar din cauza rezidenței familiei în alt stat.
Senatorul Cătălin Bochileanu a precizat că această inițiativă nu relaxează condițiile de acordare a cetățeniei, ci elimină o cerință care nu mai corespunde realităților actuale. El a accentuat că toate condițiile privind cunoașterea limbii române, culturii, Constituției și imnului național, precum și verificările administrative și de securitate, rămân neschimbate. Propunerea vizează, în schimb, tratarea echitabilă a familiilor românești din diaspora și alinierea legislației românești la practicile existente în multe alte țări europene. Această idee a primit sprijin parlamentar și în 2022, dar inițiativa anterioară a fost declarată neconstituțională. Noul proiect de lege ia în considerare observațiile Curții Constituționale.
Noi reglementări privind securitatea socială în UE, benefice pentru românii din străinătate
Parlamentul European a aprobat, marți, modificarea regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială în Uniunea Europeană. Noua legislație, agreată anterior cu Consiliul UE, stabilește criterii mai clare pentru determinarea statului responsabil de plata prestațiilor sociale și consolidează cooperarea între autoritățile naționale în lupta împotriva fraudei și a practicilor abuzive.
Propunerea clarifică modul în care perioadele de angajare, de activitate ca liber profesionist sau de asigurare încheiate în mai multe state membre sunt luate în considerare la stabilirea dreptului la prestații de șomaj. Persoanele care se mută într-un alt stat membru pentru a căuta un loc de muncă vor putea continua să primească prestații de șomaj din țara de origine timp de șase luni, perioadă ce poate fi extinsă până la expirarea dreptului la această prestație.
În cazul lucrătorilor transfrontalieri, regulamentul prevede că prestațiile vor fi plătite de statul unde persoana a lucrat, a fost angajată, activitate pe cont propriu sau a fost asigurată continuu pentru cel puțin 22 de săptămâni. Legislația introduce, de asemenea, pentru prima dată la nivel european, o definiție și o listă a prestațiilor de îngrijire pe termen lung, oferind mai multă claritate persoanelor care necesită astfel de servicii. De asemenea, distinge mai clar între beneficiile familiale care compensează pierderea de venit atunci când un părinte își reduce sau suspendă activitatea pentru a crește un copil și alte beneficii familiale.
Aceste noi reguli sunt relevante pentru România, având în vedere că sute de mii de români locuiesc sau lucrează în alte state membre ale UE, mulți fiind implicați în muncă sezonieră, detașați de angajatori români sau lucrând transfrontalier. Aproximativ 16 milioane de cetățeni europeni locuiesc sau lucrează în prezent într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Ulterior aprobării formale de către Consiliul Uniunii Europene, noile norme vor intra în vigoare și vor fi aplicabile în toate statele membre.
Sursa: Romania-insider.com
