Redeschiderea Strâmtorii Hormuz vine prea târziu pentru a salva cele mai sărace țări
Redeschiderea promisă a Strâmtorii Hormuz nu va rezolva criza economică globală, avertizează oficialii. Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a subliniat că instabilitatea din Orientul Mijlociu reprezintă în continuare o amenințare serioasă pentru economia mondială. Efectele se vor resimți puternic, în special în țările în curs de dezvoltare.
Criza, o amenințare persistentă
Georgieva a precizat că peste 12 țări ar putea necesita asistență financiară suplimentară din partea creditorilor oficiali, dacă situația se înrăutățește. Majoritatea acestor țări se află în Africa, iar o parte dintre ele sunt deja sub programele FMI. Adam Posen, președintele think-tank-ului Peterson Institute, a evidențiat un „triplu șoc” pentru țările cu venituri mici și medii importatoare de energie: prețuri mai mari la energie, alimente și îngrășăminte, combinate cu un dolar mai puternic.
Economiștii subliniază natura inegală a crizei energetice și efectele de durată asupra producției. Războiul, descris de un guvernator al unei bănci centrale europene drept „un act de vandalism economic global”, produce valuri de instabilitate la nivel mondial. Acesta nu este singurul factor de stres, fiind exacerbate de tensiunile geopolitice și de politicile economice volatile.
Reacții contradictorii pe piețe
Piețele financiare au crescut, iar prețurile petrolului au scăzut. Acest lucru s-a întâmplat pe fondul semnelor de progres între Statele Unite ale Americii și Iran, Teheranul acceptând să redeschidă Strâmtoarea Hormuz. Donald Trump a sugerat că Washingtonul și Teheranul sunt aproape de un acord pentru încheierea conflictului, declarând că strâmtoarea este „pregătită pentru afaceri și pentru tranzit complet”. Unii experți sunt mai optimiști, în timp ce alții rămân precauți.
Între timp, Andrzej Domański, ministrul de finanțe al Poloniei, a exprimat îngrijorări cu privire la implicațiile pentru țările cu venituri mici. Acestea depind de importurile de energie. Acesta a notat: „Când văd randamentele obligațiunilor crescând pentru piețele emergente sau pentru țările din Africa subsahariană, îți dai seama că povara nu este împărțită în mod egal”.
Prognoze revizuite și măsuri de ajutor
FMI a redus prognozele de creștere pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare cu 0,3 puncte procentuale. Perspectivele pentru economiile avansate au rămas neschimbate, deși unele țări, inclusiv Marea Britanie, au suferit retrogradări semnificative. Georgieva a subliniat presiunile asupra țărilor mai sărace, dependente de importuri, cu spațiu fiscal limitat, care sunt mai expuse șocului inflaționist.
Raportul World Economic Outlook al FMI subliniază fragilitatea economiilor globale în fața crizelor.
