Conform HotNews: Președintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că va purta o discuție cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, o mișcare neobișnuită pentru un lider american. Aceasta ar putea tensiona relațiile SUA cu China și ar putea declanșa noi exerciții militare chineze în jurul insulei,
Era a doua oară în decursul unei săptămâni când Trump menționa intenția sa de a discuta cu Lai. Inițial, se specula că prima sa mențiune ar fi fost o simplă eroare verbală, produsă în urma întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping.
Taipeiul a exprimat bucurie față de posibilitatea unei discuții între Lai și Trump, însă nici Washington, nici Taipei nu au confirmat detalii despre momentul în care ar putea avea loc. Ministerul de Externe al Chinei a reacționat prompt, afirmând că SUA ar trebui „să trateze problema Taiwanului cu extremă prudență” și să renunțe la „a trimite semnale greșite forțelor separatiste”.
Poziția Chinei față de Taiwan: o chestiune de suveranitate
China consideră Taiwanul ca fiind o problemă de maximă importanță, referitoare la suveranitatea și integritatea sa teritorială. Beijingul consideră Taiwanul o provincie chineză, fără dreptul de a se autoproclama țară. Nu a renunțat la posibilitatea folosirii forței pentru a controla insula, deși susține că preferă „reunificarea pașnică”.
China își definește Taiwanul ca fiind „nucleul intereselor sale fundamentale” și o linie roșie care nu trebuie trecută. Criticile Beijingului vizează orice contact la nivel înalt între liderii străini și Taipei, considerându-le o ingerință în afacerile interne. Guvernul chinez nu recunoaște oficial guvernul taiwanez, iar China refuză să îl considere pe Lai drept „președinte”.
Reacțiile Chinei în trecut: exerciții militare și tensiuni
China a lansat exerciții militare ample în apropierea Taiwanului în 2022, după vizita la Taipei a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi. Au urmat și alte runde de exerciții militare, ca răspuns la angajamentele SUA față de Taiwan. Ultimele exerciții majore au avut loc la sfârșitul lunii decembrie. La începutul aceleiași luni, administrația Trump aprobase un pachet de vânzări de arme către Taiwan în valoare de 11 miliarde de dolari, cel mai mare din istorie.
Taiwanul, o democrație înfloritoare, respinge categoric pretențiile de suveranitate ale Beijingului. Taipeiul se consideră o țară independentă, Republica Chineză, și își revendică dreptul de a interacționa cu lumea și de a-și alege proprii lideri. Lai a propus în repetate rânduri discuții cu China, dar a fost respins. Beijingul îl consideră „separatist”.
SUA, care au întrerupt relațiile oficiale cu Taipei în favoarea Beijingului în 1979, au obligația, prin Legea privind relațiile cu Taiwanul, să ofere insulei mijloacele necesare pentru a se apăra. Washingtonul nu adoptă oficial o poziție cu privire la suveranitatea Taiwanului, respectând politica „O singură Chină”. Departamentul de Stat a inclus, în 2022, mențiunea „Șase Garanții”, referitoare la asigurările de securitate din era președintelui Reagan, acordate Taiwanului. Printre acestea, se numără angajamentul SUA de a nu stabili o dată pentru încetarea vânzărilor de arme către Taiwan și de a nu revizui Legea privind relațiile cu Taiwanul. China a solicitat în repetate rânduri SUA să stopeze vânzările de arme către Taiwan.
Președintele Lai Ching-te a declarat duminică că Taiwanul nu va fi sacrificat sau dat la schimb și nici nu va renunța la libertate din cauza presiunilor. Acesta a fost primul răspuns direct al președintelui taiwanez după summitul de două zile dintre Donald Trump și Xi Jinping. Trump, la rândul său, declara că „nu îşi doreşte ca cineva să devină independent” şi că vrea „ca ei să se calmeze”. Potrivit lui Lai, oamenii sunt „foarte îngrijorați” de discuția purtată la summitul Trump-Xi.
Sursa: HotNews
