Conform HotNews: Banii trimiși acasă de imigranți au depășit 860 de miliarde de dolari în 2025, India fiind țara care a primit cea mai mare sumă, 125 de miliarde de dolari. Această remitere globală a înregistrat o creștere de aproape 4% față de anul precedent, depășind ritmul de creștere al Produsului Intern Brut (PIB) la nivel mondial. Pentru țările cu venituri mici și medii, suma totală primită din remitențe s-a ridicat la aproximativ 685 de miliarde de dolari, o valoare superioară investițiilor străine directe destinate acestor state. În multe economii în curs de dezvoltare, banii trimiși de cetățenii care lucrează în străinătate reprezintă o pondere semnificativă, situându-se între 10 și 30% din PIB.
Țările cu cele mai mari încasări din remitențe
India domină clasamentul, primind 129 de miliarde de dolari, suma fiind alimentată în special de diaspora din Statele Unite, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Pe locul al doilea se află Mexic, cu 68 de miliarde de dolari, majoritatea provenind din SUA. China ocupă poziția a treia, cu 48 de miliarde de dolari, contribuția principală venind dinspre Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud. Filipine se situează pe locul patru, cu 40 de miliarde de dolari, sprijinite de fluxurile din SUA, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Pakistanul completează top cinci, cu 33 de miliarde de dolari primiți din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Regatul Unit. Urmează Bangladesh și Egipt, fiecare cu 24 de miliarde de dolari, Guatemala cu 20 de miliarde de dolari, Nigeria cu 19 miliarde de dolari și Vietnam cu 16 miliarde de dolari.
Dependența economiilor de remitențe
În economiile mai mici, remitențele devin un pilon esențial, reprezentând ponderi foarte mari din Produsul Intern Brut. Aceste fluxuri financiare sunt cruciale pentru finanțarea contului curent și a deficitelor fiscale. Tadjikistanul conduce acest clasament, remitențele ajungând la 45% din PIB, urmat de Tonga, cu 38%, Nicaragua și Liban, ambele cu 27%, și Samoa, cu 26%. În Egipt, încasările din remitențe sunt de circa trei ori mai mari decât veniturile generate de Canalul Suez. Pentru SRI Lanka, suma depășește de peste patru ori exporturile de ceai, iar în Maroc, remitențele se apropie de veniturile din turism. În perioadele de criză, remitențele oferă un suport financiar vital, lucrătorii migranți având tendința de a mări sumele trimise acasă în urma dezastrelor naturale. Statele Unite reprezintă principala sursă de remitențe, în special pentru America Latină și Caraibe. Țările din Golf ocupă locul al doilea ca sursă de remitențe în dolari americani, dar devin prima sursă atunci când fluxurile sunt măsurate ca pondere din PIB-ul acestor țări.
Proporția lucrătorilor străini din statele din Golf depășește frecvent 70% din populația locală. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt surse majore de remitențe pentru Asia de Sud, Africa de Nord și Asia de Sud-Est. Prăbușirea fluxurilor de remitențe poate conduce la crize economice severe în anumite țări.
Tadjikistanul se remarcă prin dependența sa extremă de banii trimiși acasă de cetățenii săi. Remitențele primite au atins 6,8 miliarde de dolari, echivalentul a 47,9% din PIB-ul țării, înregistrând o creștere impresionantă de 46,8% într-un singur an. Tonga, în Pacific, prezintă un scenariu similar, remitențele reprezentând 42,6% din PIB, cu intrări de 253,8 milioane de dolari. Samoa urmează acest model, ajungând la 24,0% din PIB în 2024.
America Centrală este bine reprezentată în top zece, cu Nicaragua, Honduras și El Salvador, toate înregistrând creșteri ale fluxurilor de remitențe. Nicaragua a primit 5,2 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă 26,6% din PIB, Honduras a beneficiat de 9,5 miliarde de dolari (25,7% din PIB), iar El Salvador de 8,5 miliarde de dolari (24,0% din PIB). Nepalul se distinge prin volumul în dolari și ponderea în PIB, cu 11,3 miliarde de dolari, echivalentul a 26,2% din PIB. Libanul este un alt caz unde remitențele au o pondere semnificativă, ajungând la 6,7 miliarde de dolari, adică 33,3% din PIB.
Sursa: HotNews
