Conform Digi24: Directorul Institutului de Istorie a Religiilor, Eugen Ciurtin, a criticat duminică seară, la Digi24, declarația președintelui Nicușor Dan despre „naționalismul sănătos”, afirmând că politicienii români „nu par că citesc”. Istoricul a subliniat că această sintagmă a fost folosită în trecut și în publicațiile extremei drepte interbelice, inclusiv în zona legionară, considerând că trebuie privită cu prudență.
Eugen Ciurtin a declarat că, în ultimul secol de istorie românească, există numeroase probleme nerezolvate, iar modul în care acestea sunt abordate la nivel politic este problematic. „Desi, la cel mai înalt nivel – și iată, provenit din societatea civilă, inclusiv președintele Dan –, nu pare că citește. Politicienii români, figurile publice din România contemporană nu par că se ocupă cu cititul. Mai grav, nu încurajează asta și parcă se adresează unor comunități care nici ele nu se ocupă cu cititul”, a afirmat istoricul.
Avertisment privind revenirea extremismului
Istoricul a avertizat asupra revenirii unor idei și discursuri din zona extremismului politic. „În primul rând legionarii, dar știm că am avut o sumedenie de partide și grupulețe fasciste în România interbelică, pe care lipsa de filtru după ’89, de pildă, în publicațiile marilor edituri, e pur și simplu au refluat ca o problemă neîncheiată și ne-am trezit cu neocomuniști și cu neofasciști care astăzi ne vorbesc de pe toate canalele posibile”, a explicat Ciurtin.
El consideră că una dintre problemele discursului public este folosirea unor formule cu o istorie ideologică importantă. „Noi umblăm cu diferite fantasme atunci când vorbim despre istoria națională. Una din ele e chiar această sintagmă, „naționalism sănătos”, care a fost însoțită, ca să facem minima analiză textuală care e sacră pentru toate științele umane, de două expresii: «trecutul acestei țări», de parcă acest trecut ar avea unanimități de pozitivitate”, a arătat directorul Institutului de Istorie a Religiilor.
Ciurtin atrage atenția că specialiștii în istorie și științe politice cunosc riscurile asociate conceptului de naționalism. „Cei care se ocupă cu istoria României în contextul ei european, din ultimul secol cel puțin, cei care sunt nu numai analiști politici, ci și specialiști în științele politice, unde, în toate universitățile, inclusiv din România, dar în toate ale lumii, se discută conceptul de naționalism, și știm cu toții cât de rezervați trebuie să fim când cineva, un actor politic contemporan, propune așa ceva”, a subliniat istoricul.
România, o „Europă în mic” ce necesită un cadru democratic
Eugen Ciurtin a subliniat diversitatea etnică și religioasă a României, considerând că aceasta trebuie integrată într-un cadru democratic. „Nu s-ar cuveni să se mai cațere nimeni pe aceste idei care neagă diversitatea excepțională și care ar putea să prindă o formulă optimă, o Europă micro, o Europă în mic, așa cum este istoria României, în care există mai multe naționalități (adică etnii), mai multe religii, și pe care numai un cadru democratic funcțional le poate cu adevărat integra”, a spus el.
Istoricul consideră că declarația președintelui nu poate fi privită ca o formulare inocentă, având în vedere curentele naționaliste și extremiste active în România. „Ceea ce am observat este că, din fericire, foarte multe voci de diferite calibre și intensități s-au pronunțat deja public exact la acest tip de derapaj care nu poate fi inocentat în întregime, întrucât intră cu adevărat pe terenul unor naționalisme în curs, în desfășurare la noi astăzi, care au ajuns deja la extremă”, a declarat Eugen Ciurtin.
Acesta a invocat și reacțiile unor intelectuali care au criticat discursul președintelui, menționând editorialul lui Andrei Cornea. De asemenea, a amintit cercetările istoricului Dorin Dobrincu privind rezistența anticomunistă și necesitatea unei delimitări clare între forțele ideologice și politice din istoria României.
Patriotismul versus naționalismul
Eugen Ciurtin a menționat că dialogul cu tinerii și existența unui proiect de țară sunt importante, dar acestea nu pot fi construite printr-o reinterpretare selectivă a trecutului. „O fi fost patriotism. Patriotismul este cu totul altceva. În general, este bine să existe comunicare cu tinerii. (…) Este optim să existe acest dialog și să știm care este, până la urmă, un proiect de țară. Dar noi nu putem face proiecte retrospective de istorie a țării”, a afirmat el.
Istoricul a avertizat că România are încă episoade istorice neasumate pe deplin. „Avem bube multe, avem lucruri neasumate, avem lucruri pe care nu le mai putem – dar nu le mai putem deloc – trece sub preș. În plus, suntem înconjurați de o situație europeană și globală care nu este dintre cele mai favorabile”, a spus Ciurtin.
Reacția istoricului vine după ce Nicușor Dan a vorbit, la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși (ITO 2026), despre necesitatea promovării unui „naționalism sănătos”. Președintele a criticat, în discursul susținut la Catedrala Mântuirii Neamului, atât „defetiștii”, cât și „demagogii” care se folosesc de elemente ale trecutului României.
Sursa: Digi24
