Conform Economistul.ro: Supravegherea bolilor respiratorii, extinsă pe tot parcursul anului
Statele europene ar trebui să monitorizeze constant gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (RSV), inclusiv în lunile de vară, pentru a identifica rapid noi variante virale, creșteri neașteptate ale numărului de infectări și o eventuală presiune sporită asupra spitalelor. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) propune un sistem comunizat care să integreze date despre cazurile ușoare, internări, analize de laborator și caracteristicile genetice ale virusurilor. Această abordare extinsă este necesară deoarece SARS-CoV-2 nu s-a transformat exclusiv într-un virus al sezonului rece, iar epidemii de gripă și RSV pot apărea și în afara perioadelor tradiționale.
Integrarea datelor, cheia unei monitorizări eficiente
Noul cadru propus de ECDC vizează reunirea informațiilor epidemiologice și de laborator pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra infecțiilor respiratorii, de la cele ușoare, tratate în ambulatoriu, la cele severe, care necesită spitalizare, terapie intensivă sau duc la deces. Sistemul va urmări trei obiective principale: localizarea răspândirii bolilor respiratorii, monitorizarea modificărilor genetice și biologice ale virusurilor și evaluarea impactului politicilor de sănătate publică, inclusiv eficiența vaccinurilor. Medicii de familie vor juca un rol crucial în semnalarea primelor creșteri ale circulației virale în comunitate, iar testarea pacienților cu simptome respiratorii va contribui la identificarea tipurilor de viruși și a ratei de răspândire.
Rolul esențial al spitalelor în detectarea formelor severe
ECDC subliniază importanța crucială a supravegherii în spitale, considerând că aceasta nu poate fi înlocuită de alte surse. Pacienții internați cu infecții respiratorii acute severe vor fi monitorizați atent, înregistrându-se detalii precum vârsta, afecțiunile preexistente, necesitatea internării la terapie intensivă, evoluția clinică și rezultatele testelor. Monitorizarea exclusivă a testelor pozitive din spitale ar putea oferi o imagine incompletă, din cauza variațiilor în practicile de testare. Prin urmare, ECDC recomandă includerea pacienților pe baza unei definiții clinice standardizate a bolii respiratorii severe, cu integrarea testării pentru multiple virusuri.
Laboratoarele vor trebui să își mențină capacitatea de identificare a tipurilor și subtipurilor virusurilor gripale și de secvențiere genetică pentru gripă, SARS-CoV-2 și RSV. Aceste analize sunt esențiale pentru depistarea rapidă a liniilor genetice noi, a modificărilor care pot influența transmiterea sau severitatea bolii și a eventualelor discrepanțe între virusurile circulante și compoziția vaccinurilor. ECDC recomandă utilizarea testelor PCR multiplex, capabile să detecteze simultan mai multe virusuri respiratorii. Probele pozitive pentru gripă, provenite din centrele de supraveghere, vor fi tipizate și subtipizate pentru a identifica tulpini neobișnuite, inclusiv cele provenite de la animale, care pot apărea în afara sezonului rece.
Extinderea supravegherii și integrarea datelor complementare
Supravegherea bolilor respiratorii trebuie menținută pe tot parcursul anului, inclusiv vara. Virusurile gripale detectate în perioada estivală pot oferi indicii prețioase despre sezonul următor și despre potrivirea vaccinurilor cu tulpinile virale care încep să circule. ECDC recunoaște că statele cu resurse limitate pot ajusta intensitatea unor activități în perioadele mai liniștite, dar subliniază necesitatea menținerii unui nivel minim de monitorizare și a capacității de a extinde rapid testarea. Supravegherea din spitale este considerată prioritară și nu poate fi ușor înlocuită de alte sisteme.
Datele principale pot fi completate prin monitorizarea mortalității, a focarelor din instituții, a virusurilor detectate în apele uzate și a simptomelor raportate voluntar de populație. Informații legate de ocuparea spitalelor, acoperirea vaccinală, vânzarea medicamentelor și absenteismul pot oferi semnale suplimentare. Totuși, ECDC avertizează că aceste surse, în special analiza apelor uzate, nu pot oferi singure informații complete despre vârsta pacienților, severitatea bolii sau varianta virală specifică, necesitând combinarea cu datele clinice și de laborator.
Utilizarea datelor pentru decizii concrete de sănătate publică
Informațiile colectate trebuie transformate în decizii practice în domeniul sănătății publice. Autoritățile pot folosi aceste date pentru a stabili calendarul campaniilor de vaccinare, grupurile prioritare, momentul în care medicii trebuie să fie informați despre utilizarea antiviralelor și pregătirea spitalelor pentru un val potențial de pacienți. Planificarea spitalicească poate include rezervarea de paturi și organizarea secțiilor respiratorii, protecția personalului medical, extinderea capacității de testare și pregătirea unităților de terapie intensivă. Recomandările adresate populației pot viza igiena personală, evitarea aglomerațiilor, purtarea măștii și măsuri specifice pentru grupurile vulnerabile. ECDC consideră că dosarele medicale electronice și inteligența artificială pot contribui la accelerarea colectării și analizei informațiilor, dar recunoaște provocările legate de interoperabilitatea datelor electronice între state și aspectele de protecția datelor. Primul modul al acestui cadru integrat a fost publicat în iulie 2026, urmând ca noi module despre frecvența analizelor, pragurile de alertă și supravegherea bazată pe dosare medicale electronice să fie lansate în 2027.
Sursa: Economistul.ro
