Conform G4Media: Profesorii români, sufocați de stres și cu gândul la plecarea din sistem
Stresul la catedră a atins cote alarmante în rândul profesorilor din România, determinând aproape patru din zece cadre didactice să ia în considerare serios abandonarea carierei. Unul din șapte profesori prezintă risc de burnout, cifre ce depășesc chiar și procentele înregistrate în rândul medicilor, conform datelor „Barometrului stării de bine a profesorilor din România”.
Stresul, o realitate zilnică la catedră
Studiul, realizat pe un eșantion național de 1.518 cadre didactice din învățământul preuniversitar, relevă că 51% dintre profesori s-au confruntat frecvent cu situații stresante în ultimele patru săptămâni. Această cifră este mai mare comparativ cu medicii de familie (45%) și aproape dublu față de populația urbană activă (26%). Factorii demografici influențează și ei nivelul de stres: femeile (52%), profesorii din mediul urban (53%) și cei de gimnaziu (56%) resimt o presiune mai mare. În București, peste jumătate dintre profesori (59%) declară un nivel crescut de stres.
Risc ridicat de burnout și intenții clare de părăsire a sistemului
Concluziile studiului sunt îngrijorătoare și în privința riscului de burnout. 14% dintre profesori se află într-o zonă de risc ridicat, față de 10% în cazul medicilor. Categoriile cele mai vulnerabile sunt profesorii sub 45 de ani (19%) și cei din București (19%). Epuizarea emoțională este cea mai frecventă manifestare, afectând 18% dintre profesori, un procent dublu față de medici. Cel mai alarmant este însă procentul profesorilor care se gândesc să renunțe la profesie: 38% iau în serios în considerare plecarea din învățământ. Această intenție este pronunțată în rândul profesorilor cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani (44%), în București (48%) și la nivelul profesorilor de gimnaziu (43%). Autorii studiului subliniază legătura directă între frecvența situațiilor stresante, birocrația excesivă și intenția de a părăsi sistemul.
Paradoxul satisfacției profesionale și lipsa echilibrului
În ciuda dificultăților, un aspect paradoxal scos la iveală de studiu este nivelul ridicat de satisfacție profesională raportat de 39% dintre profesori, un procent similar cu cel al medicilor de familie (36%). Cu toate acestea, doar 33% dintre cadrele didactice consideră că au un echilibru bun între viața profesională și cea personală, comparativ cu 55% din populația urbană activă. Femeile și profesorii cu vârste între 30 și 44 de ani, perioadă marcată adesea de îmbinarea responsabilităților familiale cu cele profesionale, sunt cele mai afectate de lipsa acestui echilibru.
Diferențe între nivelurile de învățământ și problemele de statut
Studiul indică diferențe semnificative între nivelurile de învățământ. Profesorii din grădinițe și ciclul primar raportează un nivel superior de satisfacție, un echilibru mai bun și mai puțin stres. În schimb, profesorii de gimnaziu și liceu se confruntă cu cele mai ridicate niveluri de stres și burnout. Modelul psihologic SCARF, utilizat în cercetare, arată că profesorii obțin un indice general de bunăstare la locul de muncă de 33%, cele mai slabe scoruri fiind la capitolele statut și corectitudine, indicând o lipsă de apreciere și respect din partea societății.
Nemulțumiri majore: birocrația și suprasolicitarea
În ciuda apreciării colaborării cu colegii și, uneori, cu managementul școlii, profesorii își exprimă nemulțumiri majore legate de volumul mare de birocrație, suprasolicitarea profesională, salarii considerate insuficiente, precum și relații dificile cu părinții și lipsa motivației elevilor. Pentru a ameliora situația, autorii studiului recomandă reducerea birocrației, investiții în recunoașterea statutului profesorilor, dezvoltarea competențelor socio-emoționale, sprijin psihologic real și măsuri specifice pentru profesorii din gimnaziu și liceu. Monitorizarea periodică prin astfel de barometre este, de asemenea, esențială.
Sursa: G4Media
