Datoria publică globală se apropie de un prag periculos, atingând aproape 94% din PIB-ul mondial în 2025, conform celor mai recente date publicate. Dacă tendința actuală se menține, nivelul datoriei ar putea ajunge la 100% până în 2029, un nivel comparabil cu cel înregistrat după al Doilea Război Mondial. Spațiul de manevră al guvernelor se îngustează, iar riscurile economice cresc.
Războiul din Orientul Mijlociu și impactul fiscal
Conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat o presiune suplimentară asupra finanțelor globale. Perturbarea aprovizionării cu energie și înăsprirea condițiilor financiare forțează guvernele să facă alegeri dificile. Acestea trebuie să decidă între protejarea populației de scumpiri și menținerea unui echilibru fiscal. Țările care importă energie sunt printre cele mai afectate de această situație.
SUA și China, motoarele datoriei globale
Statele UNITE ale Americii se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, de 7-8% din PIB, chiar și în condițiile unei economii aproape de capacitate maximă. Datoria brută a SUA este proiectată să ajungă la 142% din PIB până în 2031. Legea fiscală adoptată în 2025, cunoscută sub numele de „One Big Beautiful Bill Act”, a generat reduceri de taxe permanente, agravând situația pe termen lung.
China, la rândul său, înregistrează un deficit general de aproape 8% din PIB. Se estimează că deficitele mari persistente vor împinge datoria spre 127% din PIB până în 2031. Guvernul chinez a crescut cheltuielile pentru a stimula consumul intern și a sprijini sectorul imobiliar, însă datoria crește într-un ritm alarmant.
Japonia face progrese datorită inflației mai mari și creșterii economice, dar randamentele obligațiunilor de stat au atins maxime istorice, ceea ce poate afecta și alte țări. Totodată, 16 state membre ale UNIUNII Europene au activat clauze de excepție de la regulile privind deficitele pentru a acomoda cheltuielile crescute cu apărarea. Aceste cheltuieli vor fi dificil de redus ulterior. Pentru țările sărace, creșterea costurilor cu dobânzile și scăderea ajutorului internațional creează dificultăți majore.
Principalele riscuri identificate în raport includ prelungirea războiului din Orientul Mijlociu, care ar putea crește datoria globală cu încă 4 puncte procentuale din PIB. O eventuală prăbușire a pieței legate de inteligența artificială ar putea adăuga 2,4 puncte procentuale la datorie. Instabilitatea politică internă și protestele sociale sunt, de asemenea, factori de risc, la fel ca și îmbătrânirea populației, care va crește cheltuielile cu pensiile și sănătatea cu aproximativ 3% din PIB până în 2050.
Fondul Monetar Internațional recomandă SUA să acționeze atât pe venituri, cât și pe cheltuieli, inclusiv prin reformarea programelor de asistență socială. Pentru Europa, recomandarea este de a reconcilia cheltuielile cu apărarea cu presiunile demografice. China este sfătuită să continue stimularea consumului pe termen scurt, dar să planifice consolidare fiscală. Țările sărace sunt îndemnate să-și mobilizeze veniturile interne. Recomandarea generală este de a evita subvențiile energetice generalizate și de a proteja independența băncilor centrale.
