Milioane de ucraineni refugiați în Uniunea Europeană rămân sub protecție la patru ani de la începutul invaziei ruse, însă un număr tot mai mare alege să se întoarcă acasă, chiar și în zonele afectate de conflict. Datele Eurostat arată că numărul cetățenilor non-UE beneficiari de protecție temporară a ajuns la 4,4 milioane în februarie 2026, marcând o creștere ușoară de 0,5% față de luna precedentă. Această evoluție subliniază persistența fluxului de refugiați, chiar și la ani distanță de izbucnirea războiului.
Țările care oferă refugiu
Germania, Polonia și Cehia sunt principalele țări care găzduiesc cei mai mulți refugiați ucraineni. Aceste state oferă acces la locuințe, servicii medicale, educație și sprijin financiar. Numărul beneficiarilor a crescut în 24 de state membre UE, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în Germania, Cehia și Spania. În contrast, Estonia, Franța și Luxemburg au raportat scăderi. Majoritatea covârșitoare a refugiaților, peste 98%, sunt cetățeni ucraineni. Structura demografică relevă că femeile adulte reprezintă aproximativ 43,5% din total, în timp ce bărbații constituie puțin peste un sfert. Aproape o treime sunt minori, cu o distribuție relativ egală între băieți și fete.
Factorii care determină întoarcerea
Simultan cu creșterea numărului de refugiați, se observă și fenomenul invers – întoarcerea în Ucraina. Peste 1,6 milioane de persoane s-au reîntors în zone apropiate de linia frontului, inclusiv în regiunile Harkiv, Donețk, Herson și Sumî. Dificultățile financiare și dorul de casă sunt principalele motive invocate. Aproximativ 55% dintre respondenți menționează costurile ridicate ale vieții și dificultatea de a găsi un loc de muncă în țările gazdă. Trei sferturi dintre părinți afirmă că izolarea și lipsa comunității i-au determinat să revină, chiar și în condiții de risc.
Impactul emoțional și economic
Decizia de a reveni în Ucraina este adesea complexă pentru numeroase familii. Aproape jumătate dintre părinți au luat această hotărâre din cauza stării emoționale a copiilor, afectați de stres, singurătate și dificultăți de adaptare. „Întoarcerea într-o zonă de război nu este niciodată o alegere ușoară”, a declarat Sonia Khush, reprezentant al Save the Children în Ucraina. Mulți refugiați se confruntă cu dificultăți de adaptare economică în străinătate. Situația rămâne fragilă, în ciuda eforturilor de protecție și sprijin din partea Uniunii Europene. Creșterea costurilor de trai, dificultățile de integrare și legăturile puternice cu locurile de origine determină o parte dintre refugiați să ia decizii dificile.
