Prețurile urcă, puterea de cumpărare scade: România în fața unei inflații galopante
Scumpiri generalizate, în condițiile unui consum tot mai redus. Aceasta este, pe scurt, imaginea sumbră a economiei românești în prezent, reflectată în cifrele inflației și în golirea portofelelor. O radiografie a situației arată că politicile din trecut, coroborate cu un deficit bugetar dificil de gestionat, generează presiuni economice considerabile.
Inflația, o amenințare persistentă
În luna martie, inflația a revenit spre pragul de 10%, alimentată de criza energetică. Creșterea lunară a prețurilor a fost de 0,6%, ceea ce a condus la o rată anuală de aproape 10%. Această evoluție este resimțită puternic de consumatori și de companii. România se confruntă cu o inflație de trei ori mai mare decât cea înregistrată în țări precum Germania, Franța sau Italia, principalele noastre parteneri comerciali.
Inflația ridicată pune piedici serioase în calea creșterii economice. Mai mult, creșterea prețurilor persistă chiar și în contextul unei scăderi a consumului, care a înregistrat un minus de 7,6% în februarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Majorarea taxelor din august 2025 a agravat situația, accentuând tendința descendentă a consumului și, paradoxal, crescând inflația.
Ineficiența instrumentelor de control
Inflația are un impact nociv asupra economiei. Băncile centrale apelează la măsuri pentru a controla inflația, cum ar fi restricționarea creditului, dar aceste măsuri se dovedesc dificil de aplicat cu succes. De asemenea, guvernele ar trebui să reducă cheltuielile, dar acest lucru se întâmplă doar parțial.
Situația actuală din România este rezultatul deciziilor financiare din trecut, al unui deficit bugetar mare, mai degrabă decât o consecință directă a crizei petrolului.
Perspectivele economice, sub semnul întrebării
Evoluțiile economice din lunile următoare ridică semne de întrebare. Lupta cu inflația pare a fi una de durată, cu efecte directe asupra traiului de zi cu zi.
