Conform Digi24: Când bătăile neregulate ale inimii sunt un semnal de alarmă
Palpitațiile și senzația de bătăi neregulate ale inimii pot apărea ocazional, fără să indice neapărat o problemă de sănătate. Uneori însă, aceste manifestări sunt asociate cu o aritmie sau cu o afecțiune cardiovasculară care necesită evaluare medicală. Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist în cardiologie, a explicat pentru Digi24.ro care sunt cauzele, când modificările ritmului cardiac reprezintă un motiv de îngrijorare și ce simptome nu ar trebui ignorate. Frecvența, durata și contextul în care apar aceste episoade pot oferi indicii importante privind cauza lor și necesitatea unor investigații suplimentare.
Cum diferențiem palpitațiile trecătoare de o problemă cardiacă
Bătăile neregulate ale inimii reprezintă modificări ale ritmului cardiac, când inima bate prea repede, prea lent sau neuniform. Acestea pot fi percepute sub forma unor palpitații, ca o senzație de fluturi în piept, o bătaie puternică, o scurtă pauză între bătăi sau chiar ca pulsații resimțite în gât ori în urechi. Manifestările pot apărea în repaus, inclusiv atunci când persoana stă întinsă, în timpul efortului sau pot debuta brusc, fără un factor evident. În unele situații, sunt trecătoare și nu au o semnificație medicală, însă pot apărea și în cadrul unor aritmii care necesită evaluare de specialitate.
Nu orice senzație de bătăi neregulate ale inimii indică o afecțiune. Unele modificări ale ritmului cardiac sunt trecătoare și pot apărea chiar și la persoane sănătoase. Printre cele mai frecvente se numără extrasistolele, adică bătăi suplimentare ale inimii, pe care le poate avea aproape oricine într-un interval de 24 de ore. Acestea pot fi resimțite ca o bătaie puternică, urmată de o scurtă pauză, după care inima își reia ritmul obișnuit.
De asemenea, există situații în care nu apare o bătaie anormală, ci persoana ajunge să își perceapă mai intens propriul ritm cardiac. În schimb, dacă inima bate normal, apoi începe brusc să bată foarte repede, iar episodul se oprește la fel de brusc, această manifestare poate ascunde o tulburare de ritm. Senzația de palpitații nu este suficientă, în sine, pentru a stabili dacă este vorba despre un episod trecător sau despre o aritmie. Pentru identificarea cauzei sunt importante frecvența și durata episoadelor, contextul în care apar, precum și simptomele asociate. Dacă palpitațiile se repetă, apar fără o cauză evidentă sau sunt însoțite de alte simptome, este recomandat un consult cardiologic.
Când palpitațiile sunt un semnal de alarmă: Simptomele care te trimit la medic
Palpitațiile nu reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare, însă asocierea lor cu anumite simptome poate indica o problemă care necesită evaluare medicală. Durerea sau presiunea în piept, dificultățile de respirație, amețeala accentuată, senzația de leșin ori pierderea stării de conștiență sunt semnale care nu ar trebui ignorate, mai ales dacă apar brusc sau în timpul unui episod de ritm cardiac neregulat.
Se recomandă un consult atunci când inima bate foarte repede sau neuniform pentru o perioadă prelungită, când episoadele devin tot mai frecvente ori survin în timpul efortului. În aceste situații, medicul poate stabili dacă manifestările sunt legate de o tulburare de ritm sau de o altă cauză. Dacă se instalează brusc simptome severe, precum durere toracică intensă, dificultăți importante de respirație, leșin sau alterarea stării generale, este necesară solicitarea promptă a ajutorului medical.
Care sunt cele mai frecvente cauze ale bătăilor neregulate ale inimii
Inima funcționează pe baza a două componente esențiale: una mecanică și una electrică. De aceea, există și afecțiuni în care problema este legată în principal de sistemul electric al inimii și care pot provoca palpitații. Printre acestea se numără tahicardiile paroxistice, care pot apărea atunci când există căi accesorii de conducere electrică. Acestea funcționează ca niște scurtături față de traseul normal al impulsului electric și pot determina apariția unor episoade în care inima începe să bată foarte repede.
O altă afecțiune importantă este fibrilația atrială, o tulburare de ritm în care camerele superioare ale inimii, atriile, nu se mai contractă sincron cu cele inferioare, ventriculele. Fibrilația atrială este, de altfel, una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac și reprezintă o cauză importantă de accident vascular cerebral. Palpitațiile pot apărea și în cazul unor boli genetice sau al unor afecțiuni ale mușchiului inimii, atunci când acesta este afectat și își pierde treptat capacitatea de a funcționa normal.
Palpitațiile pot apărea și pe fondul stresului, anxietății sau atacurilor de panică, dar și în perioadele caracterizate de lipsă de somn, oboseală ori deshidratare. Consumul excesiv de cafeină, alcool și alte substanțe stimulante poate contribui, de asemenea, la apariția acestora. Unele medicamente, precum anumite spray-uri pentru astm și decongestionante nazale, pot influența ritmul cardiac. În același timp, tulburările glandei tiroide și dezechilibrele electrolitice pot reprezenta alte cauze ale palpitațiilor.
Ce investigații sunt recomandate
În funcție de simptome și de istoricul medical, cardiologul poate începe evaluarea cu o electrocardiogramă (EKG), care înregistrează activitatea electrică a inimii și poate identifica anumite tulburări de ritm. Dacă palpitațiile nu apar în acel moment, investigația poate să nu surprindă tulburarea de ritm. În aceste cazuri, medicul poate recomanda un Holter EKG, care monitorizează continuu ritmul cardiac timp de 24 de ore sau mai multe zile. Pentru episoadele rare, care apar la intervale mai mari, poate fi utilizat un loop recorder, un dispozitiv de mici dimensiuni implantat sub piele, la nivelul toracelui, care poate înregistra activitatea inimii timp de până la șase luni. În funcție de caz, evaluarea poate include și analize de sânge, inclusiv pentru funcția tiroidei și nivelul electroliților, sau un test de efort, dacă simptomele apar în timpul activității fizice. Un stil de viață echilibrat poate contribui la reducerea episoadelor de palpitații. Somnul suficient, hidratarea corespunzătoare și activitatea fizică regulată sunt importante pentru sănătatea cardiovasculară. Totodată, se recomandă limitarea consumului excesiv de cafeină, alcool și băuturi energizante, mai ales în cazul persoanelor care observă că acestea declanșează sau accentuează simptomele. Gestionarea stresului și evitarea fumatului pot avea, de asemenea, un rol important.
Sursa: Digi24
