Microbiomul intestinal, adesea numit „al doilea creier”, se dovedește a fi un factor cheie în sănătatea umană, influențând direct funcționarea creierului și memoria. Cercetările recente indică faptul că modificările compoziției bacteriilor din intestin pot afecta ritmul declinului cognitiv.
Microbiomul și îmbătrânirea creierului
Studiile efectuate de cercetători de la Stanford Medicine și Arc Institute din Palo Alto au evidențiat modul în care microbiomul intestinal se modifică odată cu înaintarea în vârstă. La șoarecii mai în vârstă, anumite tipuri de bacterii devin mai predominante. Aceste modificări declanșează inflamații la nivelul intestinului, afectând comunicarea cu creierul, în special prin perturbarea transmiterii semnalelor prin nervul vag către hipocamp, regiunea responsabilă de memorie.
Experimentele au arătat că stimularea nervului vag la șoarecii vârstnici a dus la îmbunătățirea memoriei. Animalele au reușit să recunoască obiecte noi și să se orienteze în labirinturi la fel de bine ca șoarecii mai tineri. Aceste rezultate sugerează că intervenția asupra compoziției microbiomului intestinal ar putea reprezenta o abordare eficientă pentru îmbunătățirea memoriei și a activității cerebrale.
Identificarea unui intestin „sănătos”
Un studiu recent coordonat de Universitatea Cambridge a contribuit la elucidarea relației dintre intestin și creier prin identificarea unui grup specific de bacterii intestinale, numit CAG-170. Aceste bacterii au fost găsite în număr mai mare la persoanele sănătoase și mai rar la cele cu afecțiuni cronice. Bacteriile CAG-170 par să susțină alte microorganisme benefice din intestin, producând în același timp vitamina B12, indicând un rol important în menținerea echilibrului ecosistemului intestinal.
Analizele, realizate pe peste 11.000 de mostre de microbiom intestinal din 39 de țări, au scos la iveală importanța explorării bacteriilor intestinale insuficient studiate, care ar putea oferi noi perspective asupra sănătății. În timp ce unele bacterii sunt asociate cu un microbiom sănătos, altele și metaboliții lor pot servi drept indicatori pentru anumite boli.
Noi abordări terapeutice posibile
Studiile au arătat importanța microbiomului ca regulator al sănătății, influențând diverse funcții ale organismului, de la digestie și riscul de îmbolnăvire până la îmbătrânirea creierului. Un studiu realizat de Universitatea din Birmingham și University Hospitals Birmingham NHS Foundation Trust a utilizat inteligența artificială și învățarea automată pentru a identifica componente ale microbiomului care ar putea contribui la depistarea și tratarea bolilor gastrointestinale, inclusiv cancerul colorectal și bolile inflamatorii intestinale. Descoperirile deschid calea spre noi abordări terapeutice, inclusiv diete personalizate, probiotice și terapii care vizează nervul vag, pentru protejarea memoriei și îmbunătățirea sănătății generale.
