Iranul a reluat controlul strict asupra Strâmtorii Ormuz, o cale maritimă vitală pentru comerțul global, la scurt timp după ce a anunțat o relaxare a măsurilor. Decizia de ultimă oră a Teheranului a venit în contextul unor negocieri diplomatice delicate cu Statele Unite ale Americii, alimentând tensiunile în regiune. Mai multe nave comerciale au fost vizate de tiruri după anunțul inițial.
Fluctuații dramatice în strâmtoarea ormuz
Gardienii Revoluției, o forță militară influentă în Iran, au emis un avertisment clar: „Orice tentativă de apropiere de Strâmtoarea Ormuz va fi considerată o cooperare cu dușmanul și nava contravenientă va fi luată drept ţintă”. Această declarație a amplificat îngrijorările internaționale, având în vedere importanța strategică a strâmtorii pentru transportul global de petrol și gaze. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a reacționat, calificând acțiunile Iranului drept „șantaj”.
Schimbarea bruscă de poziție a Teheranului riscă să genereze instabilitate pe piețele financiare, în special în contextul în care acestea se pregăteau pentru deschiderea de luni. Strâmtoarea Ormuz este un punct crucial de tranzit, prin care trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. Reintroducerea restricțiilor ridică semne de întrebare cu privire la siguranța navigației și ar putea influența prețurile energiei.
Eforturi diplomatice în derulare
Schimbarea de atitudine survine în contextul unor eforturi diplomatice ample pentru a relua dialogul dintre Iran și Statele Unite. Prima rundă de negocieri, desfășurată la Islamabad pe 12 aprilie, s-a încheiat fără rezultate concrete. Șeful diplomației egiptene, Badr Abdelatty, a indicat că lucrează neobosit, alături de Pakistan, pentru a facilita o nouă rundă de negocieri.
Donald Trump a afirmat recent că Iranul ar fi acceptat să predea uraniul îmbogățit, o condiție esențială pentru progresul discuțiilor. Cu toate acestea, oficialii iranieni au dezmințit această afirmație. Președintele american a menționat, de asemenea, „discuții foarte bune” cu Iranul, dar evenimentele ulterioare au sugerat o abordare diferită.
Divergențe remarcabile
Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele influent al parlamentului iranian, care a participat la negocierile de la Islamabad, a subliniat că „suntem încă foarte departe de a încheia dezbaterea”. El a adăugat că, „am făcut progrese în negocieri, dar rămân numeroase divergențe și anumite puncte fundamentale rămân în suspans”.
Ghalibaf a accentuat absența încrederii în Statele Unite, exprimată în cadrul reuniunii de la Islamabad, considerată un punct de referință în relațiile bilaterale de la Revoluția Iraniană din 1979. Acesta a îndemnat Washingtonul să renunțe la unilateralism și la o abordare bazată pe impunere în cadrul dialogului.
