Conform HotNews: Gorghiu își apără poziția în PNL: „A vota un premier liberal e obligație, nu trădare”
ALINA GORGIU, fosta președintă a PNL, respinge vehement acuzațiile de trădare aduse de unii colegi de partid în urma votului pentru învestirea lui Adrian VEȘTEA ca premier. Susținătorii premierului VEȘTEA, printre care și ALINA GORGIU, consideră că au acționat în interesul PNL, promovând un lider liberal, ceea ce, în viziunea lor, reprezintă o obligație, nu o trădare. Aceștia contestă în instanță eventualele decizii de sancționare sau excludere din partid, considerându-le „o filă de istorie urâtă” pentru PNL.
„Am plecat acasă, nu din PNL”
ALINA GORGIU, liberală din 2002, afirmă că nu trădează niciodată principiile sau partidul, subliniind loialitatea sa față de PNL. „Sunt în Partidul Național Liberal din 2002. Sigur că încă sunt și voi fi în continuare”, a declarat GORGIU, sugerând că posibilele decizii de sancționare „sunt contestate în instanță”. Ea consideră că sancționarea libertății de conștiință și de exprimare este un precedent negativ pentru partid. „Sunt foarte hotărâtă să rămân în acest partid și am spus că din acest partid plec acasă”, a adăugat GORGIU, referindu-se la loialitatea considerabilă față de PNL pe parcursul anilor.
„Fake news” despre platforma liberal-conservatoare
Despre zvonurile privind formarea unei noi platforme politice, Partidul Liberal Conservator, ALINA GORGIU le cataloghează drept „fake news”. Ea susține că nici măcar nu a fost contactată de colegii de presă care au vehiculat această informație. Gorghiu explică etichetele negative precum „aripa puciștilor” sau „aripa trădătorilor” ca fiind inițiate de cercul de susținere al președintelui PNL, ILIE BOLOJAN, care ar refuza orice altă perspectivă în interiorul partidului. Ea amintește de lipsa motivării invocate în cazul propunerilor de excludere, comparând situația cu „execuțiile” din spațiul public, unde cel puțin motivele erau citite.
„Obligație, nu trădare” pe scena politică
ALINA GORGIU reafirmă poziția conform căreia votarea unui premier liberal reprezintă o obligație și un gest de responsabilitate, nu o trădare. Ea contrastează această atitudine cu cea a altor lideri liberali care ar considera firească susținerea unui guvern minoritar PSD, chiar și cu condiții. GORGIU subliniază că toate opiniile sale și ale altor colegi au fost formulate în interiorul Biroului Politic Național, fără declarații publice de disociere. Ea menționează că, alături de alți colegi, niciodată nu au votat împotriva deciziilor guvernamentale sau a politicilor publice propuse de PNL, fie în interior, fie în Parlament.
Crisă generată de PSD, continuată de PNL
ALINA GORGIU recunoaște că PSD a generat criza politică prin moțiunea de cenzură, însă consideră că PNL, prin acțiunile sale ulterioare, contribuie la prelungirea acesteia. Ea critică direcționarea partidului spre un „progresism” similar cu USR, remarcând că doar un singur minister a fost ocupat de un membru PNL dintr-un total de cinci miniștri și doi vicepremieri arondați partidului. GORGIU menționează că, în ipoteza învestirii guvernului condus de Adrian VEȘTEA, PNL ar fi avut un premier liberal, un vicepremier liberal și alți cinci miniștri liberali sau apropiați. Pe de altă parte, ea menționează că PNL nu a candidat cu intenția declarată de a merge în opoziție, ci cu scopul de a guverna. Aceasta vede direcția actuală spre opoziție ca pe un proiect personal al lui ILIE BOLOJAN, neacceptabil pentru un partid cu o bază electorală semnificativă.
Bicefalia Bolojan-Mureșan și consecințele
ALINA GORGIU exprimă frustrare față de lipsa de consecvență și dialog din partea conducerii PNL, subliniind că partidul nu poate fi credibil dacă își schimbă opțiunile de la o zi la alta. Ea consideră că propunerea lui SIEGFRIED MUREȘAN ca premier este recepcionată diferit față de cea a lui Adrian VEȘTEA, în condițiile în care au existat atacuri violente la adresa celor care au susținut guvernul VEȘTEA. În viziunea sa, o premieră liberală și un președinte de partid liberal ar conduce la o bicefalie nefavorabilă, în care premierul ar prelua controlul. ALINA GORGIU sugerează că dialogul ar fi fost necesar din ambele părți, dar consideră că președintele ILIE BOLOJAN ar fi trebuit să accepte propunerile, chiar și post-factum, pentru a evita dezbinarea partidului.
Sursa: HotNews
