Conform Antena 3: Cursa prezidențială din Franța pentru 2027 se anunță extrem de imprevizibilă, cu un număr mare de politicieni care aspiră la fotoliul de la Palatul Elysee, potrivit relatărilor de la Financial Times. În ciuda faptului că campania nu va începe oficial decât în toamnă, scena politică franceză este deja în efervescență, cu numeroase candidaturi anunțate. Importanța scrutinului este sporită și de contextul internațional, cu atenția lumii îndreptată către evoluțiile din Europa, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Extrema dreaptă, favorită în sondaje
Marine Le Pen, o figură centrală a extremei drepte franceze, ar putea candida din nou, dacă situația sa juridică o va permite. În cazul în care nu va putea participa, Jordan Bardella, unul dintre colaboratorii săi apropiați, ar urma să o înlocuiască. Sondajele de opinie indică faptul că, indiferent de candidatul RN (Rassemblement National), aceștia ar avea șanse mari să ajungă în turul doi al alegerilor, plecând de pe prima poziție.
”Cu excepția unei mari surprize, candidatul RN va fi în al doilea tur,” a declarat Jerome Fourquet, sondator la Ifop și autor de cărți pe teme sociologice. Acesta a mai adăugat că, dacă numărul de candidați va fi mare, pragul pentru calificarea în turul doi va fi mai mic decât de obicei, ceea ce ar putea conduce la rezultate neașteptate. Pentru RN, succesul în alegeri depinde și de găsirea unui adversar „ușor” în turul doi.
Politicienii din spectrul politic mainstream și oamenii de afaceri doresc evitarea unei confruntări finale între candidatul RN și Jean-Luc Melenchon, un politician de extremă stânga cu vederi eurosceptice. Pentru a preveni un astfel de scenariu, partidele de centru și centru-dreapta ar putea fi nevoite să ajungă la un acord. În caz contrar, șansele extremei-drepte de a câștiga cresc. De asemenea, dacă stânga moderată nu se unește, ar putea rata din nou accesul în turul final.
O cursă politică aglomerată
Mao Zedong a descris o situație similară prin expresia „să lăsăm o sută de flori să înflorească,” referindu-se la multiplicarea candidaților cu șanse reduse. Sondatorii avertizează că, adesea, cei care păreau favoriți cu un an înainte, dispar rapid din peisajul politic. Fourquet sugerează că actuala aglomerare de candidați reflectă dorința de a emula succesul lui Emmanuel Macron, care a câștigat în 2017 ca outsider, cu un partid nou-înființat.
O altă explicație este slăbirea socialiștilor de stânga și a republicanilor de dreapta, care nu mai reușesc să își impună candidații, fiind presați de ascensiunea extremelor. “Mulți dintre cei care spun acum că vor să candideze se gândesc: «De ce nu eu?», exact cum a făcut Macron,” a mai adăugat Fourquet. Gabriel Attal, fost premier al lui Macron, și Edouard Philippe, fost prim-ministru între 2017 și 2020, sunt printre cei care își pot anunța candidatura.
Philippe este plasat pe locul doi în majoritatea sondajelor, cu aproximativ 20%. Un sondaj Elabe de la sfârșitul lunii martie îl arăta învingându-i la limită pe Bardella sau pe Le Pen într-un tur doi ipotetic. Philippe a promis că se va concentra pe consolidarea finanțelor publice, investiții în educație și reforma pensiilor.
Negocieri pentru turul doi
În ciuda diferențelor, Philippe și Attal au deschis un canal discret de comunicare pentru a discuta despre un potențial candidat unic. Se pare că au convenit să analizeze situația până la începutul anului viitor și să decidă cine este cel mai bine plasat pentru a candida.
Arnaud Pericard, purtătorul de cuvânt al lui Philippe, a menționat că cei doi vor da dovadă de „simț al responsabilității” pentru a evita un tur doi între candidații extremiști. În prezent, Attal și Philippe încearcă să se distanțeze de Emmanuel Macron, criticii considerându-i responsabili pentru eșecurile sale politice și economice.
Francezii își aleg președintele prin vot în două tururi, primii doi clasați urmând să se confrunte în turul decisiv. Această dinamică va fi pusă din nou la încercare, în cazul în care RN ajunge în turul final. Marine Le Pen are interdicție de a candida, în urma unei condamnări pentru deturnare de fonduri europene, decizie ce urmează a fi contestată. Pe stânga, cursa este aglomerată și va contribui la avantajul lui Melenchon, al cărui bazin electoral este de cel puțin 10%. Acesta urmărește să ajungă la președinție din nou, aflându-se acum la a patra încercare.
Sursa: Antena 3
