Conform Digi24: Ora micului dejun, un factor determinant pentru longevitate
Nu doar ce mâncăm contează, ci și ora la care luăm prima masă a zilei. Un studiu recent, realizat pe peste 31 de mii de adulți, subliniază o legătură clară între momentul servirii micului dejun și speranța de viață. Cercetătorii au descoperit că persoanele care își încep ziua cu masa abia după prânz prezintă un risc cu aproape 30% mai mare de deces prematur. Această constatare vine în contextul popularității tot mai mari a conceptului de post intermitent, ridicând noi semne de întrebare legate de timingul meselor.
Pentru unii, ziua începe inevitabil cu o cafea și un mic dejun consistent, în timp ce pentru alții, prima masă a zilei este amânată până la prânz. Diferența dintre aceste două obiceiuri alimentare ar putea avea consecințe semnificative asupra sănătății pe termen lung, crescând riscul de afecțiuni fatale. Persoanele care aleg să mănânce după orele de prânz sunt, conform studiului, mai predispuse la probleme medicale grave comparativ cu cele care respectă o masă matinală.
Opiniile cetățenilor reflectă diversitatea acestor obiceiuri. „Asta e energia pentru început de zi. Nu sar niciodată peste. Brânzică, ou, ceva să dea și energie, să fie bine și pentru organism,” afirmă o persoană. Alții pun accentul pe importanța primei mese: „Micul dejun e principalul, după aceea ne orientăm.” Totuși, există și situații specifice, precum cea a unei persoane care declară: „Sunt cu mâncarea dimineața, pentru că iau medicamente și dacă le iau pe stomacul gol nu e bine.”
Recomandări nutriționale pentru începutul zilei
Medicii specialiști recomandă ca momentul optim pentru micul dejun să fie între orele 7 și 8 dimineața. Această fereastră temporală permite corpului să beneficieze de energia necesară pentru activitățile cotidiene, stimulând în același timp metabolismul. Un aspect la fel de important, pe lângă momentul zilei, este și compoziția farfuriei, care trebuie să fie echilibrată.
Experții în nutriție sugerează ca prima parte a zilei să fie dedicată consumului de glucide, proteine și fibre. Această combinație oferă sațietate pe termen lung și nutrientții necesari pentru buna funcționare a organismului. Seara, în schimb, se recomandă eliminarea glucidelor, deoarece metabolismul bazal funcționează la o intensitate redusă, iar caloriile consumate s-ar putea să nu fie arse eficient. Ca exemplu concret, o omletă din două ouă oferă cel puțin 12 grame de proteine, un aport valoros pentru o dimineață energică.
Ecaterina Zoican, medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în cadrul SJU Buzău, accentuează importanța adaptării alimentației la ritmul zilnic: „Alimentele e bine să le alegem în funcție de momentul zilei în care ne aflăm. Dacă ne trezim foarte devreme, la ora 5, 6, avem nevoie de un mic dejun. Seara nici metabolismul nostru bazal nu mai lucrează atât de intens și nu o să se consume caloriile pe care noi le ingerăm.” Această sincronizare între alimentație și ritmul circadian poate contribui la un echilibru metabolic optim.
Stilul de viață, un pilon al sănătății
Pe lângă sincronizarea meselor, alți factori esențiali pentru menținerea sănătății pe termen lung includ evitarea alimentelor ultraprocesate, asigurarea unui somn de calitate și practicarea regulată a mișcării. Un stil de viață echilibrat, care integrează toate aceste componente, reprezintă fundamentul unei vieți sănătoase și longevive. Renunțarea la produsele cu un grad înalt de procesare, care sunt adesea sărace în nutrienți esențiali și bogate în aditivi, este o decizie importantă pentru sănătatea generală.
Studiile demonstrează că impactul unui stil de viață sănătos se extinde asupra prevenirii diverselor boli cronice, de la afecțiuni cardiovasculare la diabet zaharat și anumite forme de cancer. Astfel, deciziile adoptate în privința alimentației și a obiceiurilor zilnice joacă un rol crucial în calitatea și durata vieții.
Sursa: Digi24
