Conform Digi24: Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat sâmbătă că Armata Română a identificat și implementat o metodă eficientă pentru doborârea dronelor rusești care au pătruns în spațiul aerian național. Potrivit oficialului, această strategie „funcționează cu succes” și reprezintă o soluție la o problemă persistentă de securitate.
Metoda de interceptare, un succes operațional
Miruță a explicat, în cadrul unei emisiuni televizate, că dezvoltarea acestei capabilități nu a fost un demers spontan, ci rezultatul unei analize continue a evenimentelor recente. „La fiecare zece zile sau două săptămâni, în Ministerul Apărării se face o analiză a evenimentelor recente pentru a vedea ce poate fi îmbunătățit”, a precizat ministrul. Deși achiziționarea de noi tehnologii este o soluție, aceasta presupune un timp de implementare. În acest context, s-a pus accentul pe optimizarea resurselor existente.
Eforturile au vizat analiza detaliată a dronelor rusești, inclusiv prin inginerie inversă asupra fragmentelor recuperate. S-a studiat sistemul de operare Linux și algoritmii folosiți de aceste aparate, precum și tehnologiile de reducere a amprentei termice. De asemenea, s-au evaluat capabilitățile avioanelor de vânătoare, cu accent pe o redistribuire optimă pe teren pentru creșterea șanselor de interceptare. „S-a lucrat inclusiv la conectarea radarelor într-o manieră diferită, astfel încât informațiile detectate de un radar să poată ajunge în timp util la un avion de vânătoare aflat într-o altă zonă”, a detaliat Miruță. Rezultatul acestor acțiuni a fost identificarea unei „chei” operaționale care a condus la succesul în doborârea dronelor.
Costurile misiunilor, un subiect sensibil
Discuția despre costurile operațiunilor de interceptare a dronelor a ridicat o întrebare naturală. Ministrul a subliniat că o astfel de evaluare nu se rezumă doar la prețul unei rachete sau la consumul de combustibil al avioanelor. „Nu este un calcul care se rezumă doar la costul rachetei, la salariul pilotului, la consumul de combustibil sau la salariile personalului tehnic”, a afirmat Radu Miruță. El a menționat că piloții români trebuie să își mențină certificarea prin zboruri regulate, resursele fiind oricum consumate, indiferent de misiunea specifică. Din motive de securitate națională, detaliile financiare clasificate, precum costul rachetei sau salariul pilotului, nu pot fi dezvăluite.
În cele trei zile în care au fost doborâte trei drone rusești în județele Buzău și Tulcea, Armata României ar fi cheltuit aproximativ 1,5 milioane de euro. Majoritatea acestor costuri sunt asociate cu rachetele lansate de avioanele F-16. De la începutul conflictului din țara vecină, peste 100 de atacuri rusești au avut loc în apropierea graniței României, iar în 33 de cazuri aparatele de zbor rusești au pătruns în spațiul aerian românesc, necesitând intervenția avioanelor de luptă. În aproximativ 50 de situații, fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul național.
Echipă și colaborare, piloni ai succesului
Operațiunile de interceptare au implicat o echipă de piloți. Radu Miruță a precizat că nu este vorba despre o singură persoană, ci de un colectiv. „Au fost doi colegi aflați în misiune în Lituania care au doborât prima dronă. Este întotdeauna muncă de echipă”, a subliniat el. Ulterior, alți doi piloți au neutralizat o altă dronă, unul dintre ei participând și la o misiune ulterioară. În total, cinci piloți au fost implicați în aceste misiuni de apărare aeriană. Această colaborare și adaptare continuă demonstrează angajamentul Armatei Române în fața amenințărilor externe.
Sursa: Digi24
