Conform Agerpres: Seceta pedologică severă a produs pagube între 30% și 100% culturilor agricole din județul Timiș, afectând atât culturile de toamnă, cât și pe cele de primăvară, a declarat vineri Codruț Călin Ancheș, directorul Direcției Agricole a Județului (DAJ).
Culturi vizibil afectate de arșiță
Culturile de porumb, floarea-soarelui și soia prezintă semne vizibile de arsură, consecință directă a secetei pedologice și atmosferice. Până în prezent, au fost centralizate datele referitoare la culturile însămânțate în toamnă: orz, grâu comun, rapiță și lucernă. Pentru culturile de primăvară, evaluările sunt încă în curs de desfășurare, echipele deplasându-se zilnic pe teren. Ancheș a menționat că, deși și anul trecut seceta a fost o problemă, situația din acest an se anunță a fi mai dramatică.
Pagube concrete la culturile de toamnă
Culturile însămânțate toamna, care au beneficiat și de oarecare umiditate în lunile de iarnă și primăvară, au înregistrat pierderi de aproximativ 50% din cauza secetei din ultimele trei luni de vară. La orzul de toamnă, din cele 490 de hectare însămânțate, 229 de hectare sunt declarate calamitate. În cazul grâului comun de toamnă, din 5.033 de hectare cultivate, 2.478 de hectare au fost afectate. Rapița de toamnă, pe o suprafață declarată de 1.907 hectare, are 726 de hectare calamitate. Pentru lucernă, din cele 300 de hectare cultivate, 109 hectare au fost afectate. Aceste date provin dintr-un raport întocmit de inginerul agronom Alin Nastasă de la DAJ Timiș.
Situația hidrologică, de asemenea gravă
Pe lângă seceta agricolă, județul Timiș se confruntă și cu o secetă hidrologică semnificativă. Debitele cursurilor de apă din Spațiul Hidrografic Banat au scăzut sub 30% din normalul perioadei. Administrația Bazinală de Apă (ABA) Banat raportează deficite de umiditate în sol, încadrate în zona de secetă pedologică puternică, conform Administrației Naționale de Meteorologie – Serviciul Agrometeorologic. Lipsa precipitațiilor a redus și rezervele de apă freatică, crescând riscul uscării puțurilor și fântânilor.
Primele sectoare afectate de seceta hidrologică sunt în zona de câmpie, atât pe afluenți mici, cât și pe râuri cu suprafețe de recepție mai mari, precum Moravița și Bega Veche. În prezent, 16 stații hidrometrice, reprezentând 20% din totalul monitorizat de ABA Banat, înregistrează fenomenul de secare sau băltire. Printre sectoarele afectate se numără râurile Timiș (patru secțiuni), Bega (două secțiuni), Bega Veche (trei secțiuni), Bârzava (două secțiuni), Moravița (două secțiuni) și Caraș (trei secțiuni). În perioada similară a anului trecut, pagubele la culturile de primăvară, în special porumb și floarea-soarelui, variau între 40% și 70%. Culturile de porumb prezentau talie redusă, știuleți neformați, iar căldura extremă din iulie a împiedicat procesul de polenizare.
Sursa: Agerpres
