Radu Miruță, ministrul Apărării, este în centrul unui posibil scandal politic, după ce o investigație jurnalistică ridică semne de întrebare asupra unei achiziții de vehicule de luptă în valoare de trei miliarde de euro. Contractul, finanțat prin mecanismul SAFE, vizează achiziția de vehicule de luptă pentru infanterie și a stârnit deja controverse.
Acuzații de favorizare a unui producător german
Conform informațiilor apărute, procedura de achiziție ar fi fost aranjată în favoarea companiei germane Rheinmetall. Surse citate de publicație susțin că, deși prețul propus de germani a crescut cu peste 30%, nicio altă companie nu ar fi fost invitată să depună oferte. Mai mult, se menționează că Radu Miruță ar fi confirmat, indirect, că acest contract va fi atribuit Rheinmetall, indiferent de rezultatul negocierilor.
Publicația relatează că Rheinmetall ar fi fost singura companie care a primit dosarul de achiziție din partea guvernului. Ministerul Apărării nu ar fi transmis invitații de participare și nu ar fi solicitat oferte din partea altor potențiali concurenți. Achiziția prevede achiziția a 298 de vehicule de luptă de infanterie, menite să înlocuiască vechile platforme sovietice cu sisteme conforme standardelor NATO.
Întrebări despre beneficiile economice pentru România
Expertii avertizează că utilizarea mecanismului SAFE poate limita concurența și submina responsabilitatea în gestionarea banului public. În același timp, se ridică semne de întrebare cu privire la beneficiile economice pe care le va aduce această achiziție industriei românești de apărare. Platforma Lynx, oferită de Rheinmetall, este produsă într-un centru deja stabilit în Ungaria.
Criticii susțin că, prin negocierea cu un singur producător, fără o competiție reală, Radu Miruță a pierdut orice pârghie de negociere. Aceasta, spun ei, compromite transparența într-unul dintre cele mai mari programe de modernizare militară din ultimele decenii. Programul SAFE este gândit să aibă implicații industriale și economice pentru România, stimulând producția locală și contribuind la transferul de tehnologie. Transparența și concurența loială devin, astfel, o chestiune de interes economic național.
Reacțiile mediului de afaceri și lipsa de transparență
Mai multe voci au criticat planul privind achizițiile militare prin programul SAFE. Florin Jianu, președintele IMM România, a atras atenția asupra faptului că fondurile de 16,7 miliarde de euro, împrumutate de România, vor părăsi țara, beneficiarii nefiind companii românești. Radu Miruță este acuzat de lipsă de transparență în gestionarea acestui program.
Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte OPIA, a subliniat importanța investițiilor în industria națională de apărare, avertizând că fondurile ar putea să nu-și atingă obiectivul dacă nu sunt utilizate în acest sens. Organizația Patronală „Industria de Apărare” (OPIA) a arătat că nu a fost consultată cu privire la cheltuirea fondurilor.
