Un monument din gresie vechi de circa 2.000 de ani, care îl înfățișează pe împăratul roman Tiberius în rolul unui faraon, a fost descoperit în Egipt. Stela, de mici dimensiuni, a fost găsită în timpul lucrărilor de restaurare din complexul templului Karnak, în Luxor, vechea capitală a Egiptului. Descoperirea oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care romanii au abordat tradițiile religioase egiptene.
Tiberius, faraonul din luxor
Monumentul, o placă de aproximativ 60 pe 40 de centimetri, datează din perioada domniei lui Tiberius (14-37 e.n.). Egiptul, la acea vreme, era deja o provincie romană de 44 de ani. Potrivit comunicatelor Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt, stela este o mărturie a eforturilor lui Tiberius de a menține conceptul de „ma’at”, principiul ordinii cosmice în religia egipteană. Pentru a îndeplini acest rol, conducătorul trebuia reprezentat în ipostaze ritualice tradiționale, recunoscute de zei, adică sub forma unui faraon.
Stela îl înfățișează pe Tiberius în fața zeilor Amun, Mut și Khonsu, venerați la Luxor. Prezența acestei triade era esențială pentru a sublinia faptul că împăratul își îndeplinea datoria față de ordinea divină locală. Reprezentarea lui Tiberius ca faraon a fost o modalitate prin care egiptenii l-au integrat în sistemul lor religios. Astfel de reprezentări erau frecvente în contexte sacre, chiar dacă împărații își păstrau stilul roman în monede și statui oficiale.
Contextul roman al egiptului
Integrarea Egiptului în Imperiul Roman este strâns legată de figurile lui Augustus, Marcus Antonius și Cleopatra a VII-a. După eliminarea lui Marcus Aemilius Lepidus din alianța lor, Augustus și Antonius s-au luptat pentru controlul imperiului. Aliat cu Cleopatra, Antonius a fost învins de Augustus în Bătălia de la Actium. Egiptul a devenit provincie romană în anul următor.
Tiberius, succesorul lui Augustus, a condus Egiptul prin intermediul trimișilor săi și nu a vizitat niciodată provincia, o practică obișnuită pentru împărații romani. Numele său apare însă pe monumente asociate templelor, ca parte a eforturilor de a menține instituțiile religioase locale. Stela descoperită reflectă un sistem ideologic și administrativ în care împărații erau prezentați drept protectori ai templelor, indiferent de implicarea lor reală.
O nouă perspectivă arheologică
Descoperirea a fost făcută în timpul restaurării unei porți din nordul complexului Karnak, un monument construit de-a lungul a aproximativ 4.000 de ani, până în epoca romană. Stela conține și cinci rânduri de hieroglife care descriu renovarea zidului templului lui Amun-Ra.
Este foarte probabil ca aceasta să fi fost inițial un element arhitectural fix, integrat în zidul incintei și menit să marcheze chiar restaurarea acelei porți. După două milenii, stela va fi expusă într-un muzeu, oferind publicului o nouă perspectivă asupra interacțiunii dintre puterea romană și tradițiile religioase egiptene.
