Un obicei nocturn aparent inofensiv, precum sforăitul, ar putea fi un semnal de alarmă pentru afecțiuni grave de sănătate, inclusiv hipertensiune, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea Flinders, scoate la iveală legătura directă dintre sforăitul persistent și riscul crescut de boli cardiovasculare, în special în cazul persoanelor supraponderale de vârstă mijlocie.
Sforăitul și legătura cu tensiunea arterială
Studiul, considerat cel mai amplu de acest tip, a analizat cu atenție legătura dintre sforăitul nocturn și creșterea tensiunii arteriale. Cercetătorii au descoperit că persoanele care sforăie frecvent prezintă un risc mai mare de hipertensiune necontrolată. Metodologia a inclus monitorizare nocturnă la domiciliu pe o perioadă extinsă, utilizând tehnologii avansate pentru a evalua atât sforăitul, cât și valorile tensiunii arteriale.
Rezultatele cercetării arată că aproximativ 15% dintre participanți, în special bărbații supraponderali de vârstă mijlocie, au sforăit mai mult de 20% din timpul petrecut în somn. „Pentru prima dată, putem afirma obiectiv că există o legătură semnificativă între sforăitul nocturn regulat și tensiunea arterială ridicată”, a declarat coordonatorul studiului, dr. Bastien Lechat. Cercetătorii au constatat că persoanele care sforăie frecvent au un risc aproape dublu de a dezvolta hipertensiune necontrolată. În cazul în care sforăitul este asociat și cu apneea în somn, riscul este și mai mare.
Recomandări și măsuri preventive
Specialiștii explică faptul că sforăitul poate fi asociat cu tulburări de somn și episoade de apnee, o afecțiune în care respirația se oprește temporar în timpul somnului. Aceste întreruperi pot duce la scăderea calității somnului și la creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare. Hipertensiunea, caracterizată prin valori constant crescute ale tensiunii arteriale, poate favoriza apariția unor complicații severe, inclusiv accident vascular cerebral, boli de inimă, insuficiență cardiacă sau afecțiuni renale.
Experții citați în studiu recomandă adoptarea unor măsuri simple pentru reducerea sforăitului, precum scăderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale sau evitarea consumului de alcool înainte de somn. Dormitul pe o parte poate reduce, de asemenea, episoadele de sforăit. În unele cazuri, pot fi utile dispozitive speciale sau evaluarea medicală de specialitate.
Studiul a inclus peste 12.000 de participanți din mai multe țări, monitorizați timp de nouă luni. Cercetarea a fost realizată cu ajutorul dispozitivelor de monitorizare a somnului la domiciliu, dar și prin aparate pentru măsurarea tensiunii arteriale, permițând o analiză detaliată a relației dintre sforăit, apneea în somn și hipertensiune, în condiții reale de viață. Sforăitul persistent, asociat cu oboseală excesivă, somn de proastă calitate sau dificultăți de respirație în timpul nopții, trebuie evaluat de un medic.
