Petrolul, pe valuri de incertitudine: Trump amenință Iranul cu „Evul Mediu”
Prețurile petrolului au crescut semnificativ pe fondul unor noi amenințări venite din partea președintelui american Donald Trump privind o posibilă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu. Într-un discurs televizat miercuri, Trump a avertizat că Statele Unite vor lovi Iranul „extrem de puternic” în următoarele două-trei săptămâni, tensionând și mai mult o situație deja instabilă.
Pe piață, reacția a fost imediată. Cotațiile pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu peste 4%, atingând 104,21 dolari pe baril, în timp ce petrolul Brent, referința internațională, a urcat cu 5%, ajungând la 106,42 dolari pe baril. Această creștere vine după ce, cu o zi înainte, Trump sugerase o posibilă retragere a trupelor americane din zonă, ceea ce a dus la o scădere temporară a prețurilor.
Trump și „diplomația” agresivă: o strategie contradictorie?
Discursul lui Trump a combinat amenințările cu o aparentă deschidere către negocieri. Președintele a afirmat că discuțiile cu Teheranul sunt „în curs de desfășurare”, lăsând deschisă posibilitatea unei rezoluții diplomatice. „Vom termina treaba și o vom face foarte repede”, a spus el. Această abordare duală a stârnit confuzie și incertitudine în rândul investitorilor și analiștilor.
George Efstathopoulos, manager de portofoliu la Fidelity International, a declarat pentru CNBC că piețele se pregăteau pentru un „rezultat binar”, unde Trump ar putea semnala fie o retragere, fie o escaladare. „Până acum, se pare că ne aflăm pe a doua cale”, a concluzionat acesta.
Declarațiile contradictorii ale lui Trump și negarea oficială a Iranului cu privire la existența unor cereri de încetare a focului nu fac decât să complice și mai mult situația. Teheranul a respins categoric afirmațiile lui Trump, susținând că strâmtoarea Hormuz, vitală pentru comerțul internațional cu petrol, rămâne sub controlul Marinei Gardienilor Revoluției Islamice.
Blocajul din strâmtoarea Hormuz: un pericol pentru aprovizionare
Un alt aspect relevant este blocajul efectiv al traficului petrolier prin strâmtoarea Hormuz. Giles Alston, analist de risc politic la Oxford Analytica, a subliniat că fluxul de petrol și gaze prin această cale maritimă strategică, care reprezenta până de curând o cincime din comerțul mondial, s-a oprit practic odată cu izbucnirea conflictului.
Deși o navă tanc petrolier cu pavilion liberian, Shenlong Suezmax, a reușit să ajungă cu succes în portul Mumbai, India, transportul de petrol rămâne extrem de riscant. Alston a sugerat că Washingtonul pare să fi renunțat la gestionarea siguranței transporturilor prin strâmtoare, lăsând această responsabilitate celor care operează în zonă.
Dincolo de discursurile belicoase, tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să afecteze piețele globale. Experții monitorizează cu atenție evoluțiile, în special în ceea ce privește poziția Iranului și modalitățile de deblocare a strâmtorii Hormuz.
Pe 1 aprilie 2026, președintele Trump a afirmat că așteaptă „o deschidere, liberă și clară” a strâmtorii Hormuz, înainte de a lua în considerare o eventuală încetare a focului.
