Conform New York Times: Portugalia, între speranțe și îndoieli la Mondialul din 2026
Portugalia, considerată una dintre favoritele Campionatului Mondial de Fotbal din 2026, a traversat faza grupelor cu sincope, stârnind întrebări legate de forma sa actuală. Deși lotul lui Roberto Martinez abundă în talente individuale, precum cele ale lui Vitinha, Joao Neves și Bruno Fernandes, echipa a înregistrat două egaluri și o singură victorie, calificându-se de pe locul secund în Grupa K. Această performanță a stabilit un duel în optimile de finală cu Croația, un adversar redutabil.
Provocări tactice și rolul lui Cristiano Ronaldo
Modul în care Portugalia gestionează posesia mingii și recuperarea rapidă după pierderea ei este un obiectiv clar al lui Martinez. Capacitatea midfield-ului de a domina jocul este evidentă, însă întrebarea persistă în privința performanței echipei în faza defensivă. Deși Portugalia a zdrobit Uzbekistanul cu 5-0, prestațiile împotriva RD Congo, cu o singură șut la poartă, și Columbia, fără reușite, indică probleme în crearea de ocazii.
Dificultatea în a dezarma defensive compacte s-a manifestat prin punctele pierdute împotriva unor echipe precum Spania, Anglia, Olanda și Belgia, care au optat pentru o organizare defensivă strictă în meciurile din grupe. În faza de construcție, echipa lui Martinez tinde să adopte o schemă cu cinci jucători avansați, urmărind să lărgească jocul și să pună presiune pe apărarea adversă. Totuși, această tactică a devenit mai puțin frecventă pe parcursul meciurilor, conducând la un atac static.
Fenomenul Cristiano Ronaldo, la 41 de ani, reprezintă un subiect de discuție constant. Deși a înscris două goluri împotriva Uzbekistanului, prestațiile sale în celelalte meciuri au fost modeste. Argumentele legate de mobilitatea sa redusă trebuie privite cu perspectivă; datele FIFA arată că procentul de mers al lui Ronaldo este comparabil cu cel al lui Lionel Messi în timpul turneului. Mai mult, Ronaldo folosește poziționarea sa inteligentă pentru a crea spații și a deruta defensive adverse, o tactică demonstrată în jocul împotriva RD Congo, unde a acționat ca un „decoy” pentru coechipierii săi. Martinez însuși a subliniat importanța lui Ronaldo în crearea spațiilor, numindu-l „piesa finală care completează strategia”.
Echilibrul ofensiv și provocarea defensivă
Cu toate acestea, tactica bazată pe poziționarea lui Ronaldo este eficientă mai ales împotriva echipelor inferioare valoric. Competițiile cu echipe mai puternice ridică din nou întrebări legate de adecvarea sa. Chiar dacă Ronaldo a contribuit la crearea de momente periculoase, cum ar fi cel împotriva RD Congo, unde a atras fundașii în urma sa, permițându-i lui Nuno Mendes să sprinteze în spațiul liber, lipsa de fluiditate în linia de atac este un aspect ce necesită atenție.
Problema nu pare a fi exclusiv legată de Ronaldo, iar înlocuirea sa cu Goncalo Ramos ar fi o soluție prea simplistă. Întrebarea se pune dacă jucătorii precum Bernardo Silva, Joao Felix și Bruno Fernandes, cu un profil tehnic similar, pot oferi echilibrul necesar în fața unei defensive bine organizate. Echipa se bazează pe combinații rapide pe flancuri, însă tendința multor jucători de a primi mingea la picior poate reduce din pericolul transmis către linia defensivă adversă.
Deși defensiva Portugaliei a cedat un singur gol în faza grupelor, meciul cu RD Congo a relevat vulnerabilități pe contraatac. Stilul defensiv adoptat în faza grupelor, inclusiv formația 5-4-1 cu Rafael Leao retras, a funcționat în anumite momente, însă meciul cu Columbia, care a înregistrat 24 de șuturi la poartă, a subliniat dificultatea în a gestiona tranziția adversă.
Cu Croația în vizor, Portugalia va avea nevoie de o abordare tactică superioară. O strategie bazată pe contraatac rapid, similară cu cea a Angliei împotriva Croației, ar putea fi mai eficientă decât încercările de a depăși o defensivă compactă. Experiența lui Martinez cu generația de AUR a Belgiei ar putea fi un atu. Portugalia a demonstrat deja în trecut, la Euro 2016, că poate începe un turneu lent și poate ajunge să câștige trofeul. Totuși, pentru a avansa în 2026, echipa va trebui să își ridice semnificativ nivelul de joc.
Sursa: New York Times
