Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății și actual parlamentar, a dezvăluit detalii despre o propunere controversată din partea Comisiei Europene și a companiei farmaceutice Pfizer, referitoare la reducerea numărului de doze de vaccin anti-COVID-19 și o taxă aferentă. Discuțiile au avut loc în mai 2023 și au implicat o plată semnificativă din partea României.
Taxa de flexibilitate și implicațiile financiare
Potrivit declarațiilor lui Rafila, propunerea prevedea reducerea numărului de doze de vaccin, dar impunea plata unei „taxe de flexibilitate”, echivalentă cu prețul unui vaccin obișnuit. Astfel, în loc de 19,50 euro, țara ar fi plătit 9,75 euro pentru fiecare doză. Această taxă urma să fie aplicată pentru un număr de 16,5 milioane de doze.
Fostul ministru a estimat că suma totală pe care România trebuia să o achite se ridica la 161 de milioane de euro. Plata trebuia efectuată în termen de 30 de zile de la semnarea acordului, iar dozele de vaccin rămase urmau să fie livrate eșalonat, pe parcursul a patru ani. Rafila a precizat că a informat constant premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă, despre discuții și despre situația stocurilor de vaccin.
Implicațiile legale și rolul premierului
Rafila a subliniat că decizia de a plăti această taxă trebuia luată de premier, întrucât Ministerul Sănătății nu avea fondurile necesare. Mai mult, o astfel de plată ar fi necesitat o ordonanță de urgență din partea Guvernului, lucru care nu s-a concretizat.
Fostul ministru a menționat că a insistat de două ori pe lângă premier în legătură cu această situație, inclusiv în ședința de Guvern. El a explicat că nu exista o bază legală pentru o astfel de plată, nici în legea achizițiilor publice, nici în legea finanțelor publice. Rafila a afirmat că, în absența unei ordonanțe de urgență, a existat o „aprobare tacită” a continuării contractului inițial.
Critici adresate fostului premier
Alexandru Rafila a menționat că fostul premier Nicolae Ciucă nu a luat măsuri pentru a semna documentul. Rafila a susținut că, dacă ar fi semnat amendamentul, s-ar fi confruntat cu o situație de abuz în serviciu, din cauza lipsei de bază legală.
Potrivit declarațiilor făcute, decizia, cu implicații financiare majore pentru România, nu a fost luată, iar contractul inițial cu Pfizer a rămas în vigoare.
