Cresterea prețului petrolului pe piețele internaționale, influențată de tensiunile din Orientul Mijlociu, va avea un impact direct asupra buzunarelor românilor, de la pompă până la rafturile magazinelor. Amplificată de structura economică a țării, scumpirea barilului va genera efecte în lanț, afectând inflația și puterea de cumpărare.
Primul impact: scumpiri imediate la pompă și la facturile de energie
În urma creșterii prețului petrolului, efectele se resimt rapid. Benzina și motorina se scumpesc, iar facturile la energie electrică și gaze naturale cresc. Aceste modificări sunt vizibile și resimțite de populație aproape imediat.
Analistul financiar Radu Puiu, de la XTB România, subliniază că primul an după o scumpire a petrolului se caracterizează prin aceste creșteri de prețuri. Acesta este primul semnal al unui proces economic complex, cu consecințe pe termen lung.
România, mai vulnerabilă la șocurile petrolului
Economia românească este mai expusă la fluctuațiile prețului petrolului, comparativ cu alte țări europene. Aproape jumătate (49%) din coșul de consum utilizat pentru calculul inflației este reprezentat de energie și combustibili.
Potrivit lui Radu Puiu, la fiecare creștere cu 10% a prețului petrolului, inflația românească crește cu 0,3 puncte procentuale. Acesta este doar efectul direct. Pe termen lung, impactul este mai mare. Banca Națională a României (BNR) se confruntă cu o provocare constantă, încercând să gestioneze inflația „importată” din sectorul petrolier.
Scenarii pesimiste pentru viitorul apropiat
Înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, prețul petrolului Brent era în jur de 70 de dolari pe baril. Creșterea prețului petrolului la 100 de dolari pe baril ar putea duce la o creștere a inflației cu aproximativ 1,3 puncte procentuale. Dacă prețul ajunge la 120 de dolari pe baril, inflația ar putea crește cu 1,5 puncte procentuale, conform estimărilor lui Radu Puiu de la XTB România.
Într-o economie în care inflația se situează deja la 8-9%, aceste cifre nu sunt neglijabile. BNR ar putea fi nevoită să amâne planurile de reducere a dobânzilor, ceea ce ar însemna credite mai scumpe pentru populație și firme.
