Conform G4Media: Aerul din locuințele românilor ar putea fi mult mai viciat decât percep majoritatea, un studiu recent dezvăluind o discrepanță majoră între sentimentul de bine și realitatea calității aerului interior. Un procent covârșitor de 86% dintre respondenți consideră că aerul din propria casă este cel puțin la fel de curat ca cel de afară, în ciuda faptului că în 76% dintre gospodării sunt raportate probleme legate de calitatea aerului, precum praful excesiv, umiditatea sau mirosurile neplăcute.
Două treimi dintre români (76%) se confruntă cu probleme legate de calitatea aerului interior, însă doar 14% percep acest lucru ca pe o problemă semnificativă. Studiul realizat de MKOR Consulting la inițiativa Ecovent arată că 51% dintre respondenți reclamă depunerea rapidă a prafului pe mobilă, în timp ce umiditatea, condensul, mirosurile neplăcute, aerul greu sau prea uscat sunt, de asemenea, frecvent menționate. Mai îngrijorător, 45% dintre participanți declară că cel puțin o persoană din gospodăria lor suferă de oboseală, lipsă de energie, somn neodihnitor, dureri de cap, alergii sau probleme respiratorii, simptome care pot fi legate de calitatea slabă a aerului.
Experiment în timpul conferinței: CO₂ a crescut semnificativ
Evenimentul de prezentare a studiului a oferit o demonstrație practică a modului în care se poate degrada calitatea aerului. Andrei Agafița, fondator și CEO Ecovent, a monitorizat în timp real concentrația de dioxid de carbon (CO₂) dintr-o sală ocupată de mai multe persoane. Aparatul de măsurare a indicat o creștere de la aproximativ 700 ppm (părți per milion) la începutul conferinței, la peste 1.400 ppm în timpul prezentărilor, atingând un maxim de 1.694 ppm. Agafița a subliniat că o încăpere bine ventilată ar trebui să mențină nivelul de CO₂ în jur de 800 ppm, menționând cazuri de școli unde concentrațiile au depășit 5.000 ppm, un nivel ce afectează grav capacitatea de concentrare.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler a punctat că problema calității aerului interior nu se limitează la locuințe, ci afectează și spațiile publice precum restaurantele, cinematografele sau birourile. Studiile internaționale prezentate de medic indică valori ridicate ale particulelor poluante PM10 în sălile de cinema și restaurante, în timp ce un alt studiu a relevat niveluri mai mari de poluanți în restaurantele cu aer condiționat, comparativ cu cele ventilate natural. Aceasta explică faptul că spațiile cu aer condiționat tind să fie aerisite mai rar.
Particulele fine, o amenințare ascunsă
Dimensiunea particulelor poluante contează enorm pentru sănătate. Beatrice Mahler a explicat că particulele foarte mici, de aproximativ un micron sau mai puțin, pot pătrunde prin alveolele pulmonare direct în sânge, ajungând astfel în toate organele corpului. Medicul a subliniat că discuția publică despre poluare se concentrează preponderent pe cea exterioară, neglijând expunerea din spațiile închise, care este o sursă semnificativă de poluare. Ea a sugerat că este momentul ca România să inițieze propriile studii privind calitatea aerului interior, având în vedere că cercetările prezentate provin din alte țări.
În paralel cu prezentarea studiului, Ecovent a anunțat că va distribui gratuit 1.000 de termohigrometre familiilor din România, invitându-le să raporteze ulterior datele colectate. Aceste aparate măsoară însă doar temperatura și umiditatea, nu și alte poluanți esențiali. Studiul a scos la iveală și confuzii legate de soluțiile de îmbunătățire a aerului. Aproximativ 30% dintre români consideră aerul condiționat o metodă de purificare a aerului, deși acesta doar recirculă aerul existent, fără a introduce aer proaspăt. De asemenea, 35% dintre respondenți văd plantele de interior ca o soluție, iar odorizantele, lumânările parfumate sau bețișoarele pot crea o falsă senzație de aer curat prin mascarea mirosurilor, fără a elimina poluanții. Un procent semnificativ, 53%, nu cunoaște ce este un sistem de ventilație cu recuperare de căldură.
Reprezentanta Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), Mihaela Fulga, a recomandat măsuri simple precum aerisirea regulată, folosirea hotei în bucătărie și curățenia efectuată cu lavete umede pentru a minimiza ridicarea prafului. Ea a atras atenția asupra importanței unui aer de calitate pentru copii, vârstnici și persoanele cu afecțiuni respiratorii. De asemenea, vopselele și materialele de construcție pot elibera compuși organici volatili, motiv pentru care se recomandă aerisirea temeinică a locuințelor noi înainte de ocupare, ideal pe o perioadă de cel puțin șase luni. Pentru un microclimat optim, INSP indică o temperatură de 19-22 grade Celsius iarna și 23-26 grade vara, cu o umiditate cuprinsă între 35% și 65%.
Sursa: G4Media
