România, cea mai lovită de criză din UE: 60 mld lei doar dobânzile, cât un drum!

Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ în 2025, ajungând la 7,9%, față de 9,3% înregistrat în anul precedent. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, pe pagina sa de socializare, unde a prezentat datele Eurostat. Scăderea este rezultatul măsurilor de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor, implementate în a doua jumătate a anului trecut.

Măsuri de austeritate și efectele lor

Prim-ministrul a subliniat că reducerea deficitului nu reprezintă un scop în sine, ci un pas esențial pentru stabilizarea finanțelor publice. Conform calculelor prezentate, fiecare punct procentual redus din deficit eliberează aproximativ 20 de miliarde de lei. Acești bani, care anterior erau alocați pentru plata dobânzilor, pot fi acum direcționați către dezvoltare, infrastructură și servicii publice. Bolojan a explicat că, în ultimii ani, România a cheltuit mai mult decât își permitea, generând o creștere constantă a datoriei publice. Costurile cu dobânzile pentru împrumuturile anterioare se ridică la aproximativ 60 de miliarde de lei în acest an.

Atragerea fondurilor europene și ajustarea investițiilor din PNRR au jucat, de asemenea, un rol crucial în această îmbunătățire. Premierul a accentuat importanța acestei corecții pentru a diminua dependența economiei de împrumuturi costisitoare și pentru a promova investițiile, munca și competitivitatea. Creșterea economică sănătoasă poate începe mai rapid odată cu reducerea deficitului, lucru care se va reflecta direct în nivelul de trai al cetățenilor. Totodată, costurile de împrumut pentru România ar putea scădea.

Provocări și perspective economice

Ilie Bolojan a menționat că, în ciuda acestei îmbunătățiri, România încă deține cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, dar și cea mai mare corecție. Premierul a adăugat că este o perioadă dificilă, în care efortul este împărțit la nivelul întregii societăți. El a mulțumit tuturor pentru răbdare și sacrificiu.

Premierul a concluzionat că datele Eurostat validează direcția corectă, cu o economie care se stabilizează fără a pune presiune pe generațiile viitoare. A subliniat, de asemenea, importanța continuării acestui parcurs pentru a evita un regres.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu