Economia românească se confruntă cu o recesiune profundă, indică cei mai recenți indicatori economici. Scăderile înregistrate în domenii cheie precum producția industrială, consumul și investițiile sugerează o deteriorare accentuată a stării economice în primul trimestru al acestui an. Experții avertizează că, fără măsuri urgente, perspectivele pentru următoarele luni sunt sumbre, cu riscul de a adânci criza.
Indicatorii economici trag semnale de alarmă
PIB-ul real a înregistrat o scădere de 1,8% în primul trimestru, cea mai mare din perioada postpandemie. Încrederea în economie a atins un minim al ultimilor șase ani, indicele aferent fiind sub pragul de alertă. Consiliul Fiscal, de asemenea, a semnalat un risc ridicat de recesiune pentru întregul an. Conform Raportului Macroeconomic, decalajul recesionist se va menține cel puțin până în 2030, sugerând că economia va produce sub potențialul său. nnDatele din industrie, agricultură, construcții și servicii arată o subperformanță generalizată. Producția industrială a scăzut, iar comenzile noi din industria prelucrătoare indică o reducere a activității în viitorul apropiat. Sectorul construcțiilor a încetinit, iar scăderi s-au înregistrat și în sectorul de servicii.
Măsuri de austeritate vs. relansare economică
Consumul a scăzut constant din cauza măsurilor implementate, iar investițiile publice au fost mai mici decât anul trecut. Experții subliniază că abordarea actuală, bazată pe austeritate, are efecte negative asupra economiei. Ei susțin că ”operația a reușit, pacientul a murit”, reflectând o abordare eronată. Recomandările includ o schimbare de paradigmă, cu accent pe o consolidare fiscal-bugetară echitabilă combinată cu măsuri de relansare economică țintite.
Planul de redresare economică: pași de urmat
Specialiștii sugerează o serie de măsuri pentru a relansa economia. Primul pas ar fi implementarea rapidă a unui plan de relansare economică. Următorul pas ar fi implementarea strategiei Productivism. În plus, este necesar sprijinirea dezvoltării clusterelor de competitivitate, așa cum este prevăzut în Strategia de politici industriale. Consolidarea echitabilă, prin mutarea poverii fiscale spre cei cu venituri mari, ar fi un alt pas important. nnConsolidarea instituțională, inclusiv debirocratizarea, este un alt element cheie. În plus, accesul la energie ieftină și tranziția către un model de creștere economică endogenă sunt văzute ca elemente esențiale pentru depășirea crizei actuale.
În primele două luni ale anului 2026, investițiile publice au înregistrat o scădere cu 3,1 miliarde lei.
