Conform Economistul.ro: Bulgaria, lider balcanic în stocarea energiei, în timp ce România rămâne dependentă de ploaie
nn
Sectorul energetic românesc se confruntă cu o dependență critică de condițiile meteorologice, lacurile de acumulare devenind principalul factor de stabilitate. Această situație, asemănătoare unei superstiții îmbrăcate în termeni tehnici, subliniază lipsa unei strategii clare de securitate energetică, în contrast cu abordarea vecinilor bulgari. O țară ce își leagă suveranitatea energetică de capriciile vremii nu are o strategie pe termen lung, ci mai degrabă o abordare reactivă.
Lecția bulgară: stocare și hidrocentrale cu pompaj
nn
Bulgaria a demonstrat o viziune strategică prin transformarea într-un lider balcanic în sisteme de stocare a energiei, integrând baterii pe litiu-ion și dezvoltând hidrocentrale cu acumulare prin pompare. Decizia de a elimina barierele birocratice și de a recunoaște unitățile de stocare ca participanți independenți la piață a atras investiții semnificative. Guvernul de la Sofia a alocat 600 de milioane de euro din fonduri PNRR pentru proiecte comerciale de stocare, fie co-locate în parcuri solare, fie independente.
Aceste sisteme permit încărcarea energiei ieftine pe timpul zilei și revânzarea acesteia la prețuri de vârf seara, optimizând piața. Infrastructura pe bază de hidrocentrale cu acumulare prin pompare, precum complexul Chaira (864 MW) și cele din zona Rila-Rhodopi, oferă o capacitate flexibilă vitală. Aceste instalații funcționează pe principiul stocării gravitaționale: apa este pompată în lacul superior când energia este ieftină și coboară prin turbine la cerere crescută, generând curent electric rapid. Aceasta este o soluție inginerească ce ar fi trebuit să fie naturală pentru un stat cu expertiză hidrotehnică.
Proiectul Tarnița-Lăpuștești, un simbol al inacțiunii
nn
În contrast cu succesul bulgar, România continuă să amâne proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompare Tarnița-Lăpuștești. Gândit acum peste patru decenii, proiectul a rămas blocat în stadiul de discuții administrative, fiind reluat și abandonat ciclic de diverse generații de decidenți. Lipsa unei hidrocentrale cu acumulare prin pompare operaționale în România, în ciuda potențialului hidrologic și geografic, este o consecință directă a inacțiunii guvernamentale. Această lipsă de viziune pe termen lung se traduce în pierderi economice concrete.
Exportul păgubos și necesitatea reală a stocării
Consecința directă a lipsei capacităților de stocare este exportul de energie produsă de parcurile fotovoltaice românești în zilele însorite, la prețuri derizorii, uneori chiar negative. Această energie ieftină ajunge în Bulgaria, unde este stocată și apoi revândută României la prețuri mult mai mari seara. Astfel, România se află într-o poziție de dependență economică față de vecini, exportând resurse la costuri mici și importând la costuri ridicate. Prioritatea reală a politicii energetice ar trebui să fie asigurarea independenței și a unui preț accesibil la energie pentru cetățeni, aspect esențial pentru confortul de bază al populației, înainte de a aborda strategii ecologice ambițioase.
Soluții concrete pentru securitatea energetică
nn
Ieșirea din această situație necesită decizii pragmatice, inspirate din modele de succes. În primul rând, reglementarea stocării de energie trebuie simplificată, recunoscând bateriile și capacitățile de pompaj ca participanți independenți la piață, eliberați de birocrația dublei licențieri. În al doilea rând, resursele europene, precum cele din PNRR, trebuie direcționate spre proiecte comerciale de stocare, similar celor 600 de milioane de euro alocate de Bulgaria. În al treilea rând, proiectul Tarnița-Lăpuștești trebuie transformat dintr-o promisiune electorală într-un șantier cu finanțare mixtă și un calendar clar de execuție. Orice strategie națională trebuie să plaseze securitatea energetică și puterea de cumpărare a cetățeanului în ierarhia priorităților. Numai o țară ce își poate asigura energia fără dependență de exporturi poate discuta cu adevărat despre reziliență.
Sursa: Economistul.ro
