România se confruntă cu cea mai gravă criză de rujeolă din Uniunea Europeană, potrivit unui raport recent. Între 2023 și 2025, țara a înregistrat peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese, majoritatea în rândul sugarilor nevaccinați. Această situație alarmantă este alimentată în principal de scăderea acoperirii vaccinale, un fenomen care ridică semne de întrebare cu privire la securitatea sănătății publice.
Scăderea imunizării, cauza principală
Rata de vaccinare ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) în România a scăzut constant, în special după pandemia de Covid-19. Prima doză a vaccinului MMR este recomandată între 14 și 18 luni, dar acoperirea nu atinge pragul critic de 95% necesar pentru imunitatea colectivă. Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că administrarea celei de-a doua doze la vârsta de cinci ani este de puțin peste 60% la nivel național, ajungând chiar sub 20% în anumite comunități.
Medicii epidemiologi subliniază că angajamentul politic ferm este crucial pentru a limita numărul de decese. Această criză nu este doar o problemă de sănătate publică, ci una care afectează securitatea națională. În județul Brașov, puternic afectat de epidemia din 2024, familiile au fost nevoite să caute îngrijiri medicale în alte județe din cauza lipsei de locuri disponibile în spitale.
Obstacole în calea vaccinării
Accesul dificil la servicii medicale și barierele sociale contribuie la scăderea ratei de vaccinare. Multe familii cu venituri reduse, inclusiv cele din comunitățile rome, se confruntă cu dificultăți în a participa la consultații sau în a respecta programul de vaccinare. Gabriela Alexandrescu, directoarea națională a organizației „Save the Children”, a atras atenția asupra acestei crize, identificând sărăcia și lipsa de resurse ale medicilor de familie drept cauze structurale.
Transferul responsabilității administrării vaccinurilor exclusiv medicilor de familie, în 2015, a generat birocrație și presiune suplimentară asupra unui sistem deja suprasolicitat. Asistentele medicale școlare, care ofereau o plasă de siguranță pentru copiii nevaccinați, nu mai pot administra vaccinuri. Mihai Negrea, epidemiolog din Târgu Mureș, consideră că aceste blocaje structurale încetinesc eforturile de vaccinare, chiar și în rândul părinților care doresc să-și protejeze copiii.
Controverse și soluții
Încrederea scăzută în vaccinuri, alimentată de diverse teorii și informații eronate, contribuie la ezitarea părinților. Ziarul The Guardian a intervievat mame care au decis să întrerupă sau să amâne vaccinarea. Laura, în vârstă de 36 de ani, a întârziat administrarea celei de-a doua doze din cauza temerilor legate de o posibilă legătură cu autismul. Medicii evidențiază că aceste acuzații sunt nefondate.
Soluția propusă de specialiști implică crearea centrelor comunitare de vaccinare și extinderea dreptului de a vaccina la mai mulți medici. Acest demers ar ușura accesul la vaccinare și ar reduce dependența de un singur medic de familie. În prezent, în România, vaccinarea nu este obligatorie.
