Cercetătorii au descoperit o specie de rozătoare considerată dispărută de 11 milioane de ani, „șobolanul de stâncă laotian”, un animal fascinant care a reapărut în peisajul natural. Specia, asemănătoare unei veverițe și unui șobolan, a surprins lumea științifică prin abilitatea sa de a supraviețui și de a se adapta.
Primele semne ale existenței acestei creaturi au apărut în 1996, când biologul Robert Timmins a observat rozătoare neobișnuite vândute într-o piață din Laos. Ulterior, au fost găsite cranii și fotografii, precum și fragmente de maxilar recuperate din excrementele unor bufnițe. Specimenele au fost analizate la Natural History Museum din Londra.
O familie dispărută revine
Inițial, specia a fost clasificată drept o nouă specie de rozătoare, numită „șobolanul de stâncă laotian” (Laonastes aenigmamus). Cercetătorii au considerat că este atât de diferită de celelalte rozătoare cunoscute, încât ar merita propria familie taxonomică. Însă, descoperirea a devenit și mai interesantă.
După o analiză atentă, o echipă de oameni de știință a descoperit o asemănare izbitoare între craniul speciei și fosilele de rozătoare datate din Oligocenul timpuriu până în Miocenul târziu, găsite în diverse locuri din Asia. Într-un studiu publicat în 2006 în revista Science, aceștia au concluzionat că animalul este, de fapt, singurul supraviețuitor al unei familii antice de rozătoare considerate dispărute de 11 milioane de ani: Diatomyidae.
Autorii au descris șobolanul de stâncă laotian drept „un exemplu deosebit de impresionant al ‘efectului Lazăr’”. Fenomenul, cunoscut și sub numele de „fosilă vie”, presupune reapariția unei specii, fie vie, fie în fosile mai recente, după ce a dispărut din evidențele fosile pentru o perioadă lungă.
Aspectul și comportamentul speciei
Această specie pare o combinație între o veveriță și un șobolan. Spre deosebire de rudele sale mai agile, se deplasează legănat, preferând să alerge peste formațiuni de calcar.
Cazul șobolanului de stâncă laotian demonstrează importanța cunoștințelor locale și indigene. Biologii analizau specimene în laboratoare, în timp ce localnicii din Laos erau familiarizați cu acest animal în mod natural.
În 2006, cercetătorii David Redfield și biologul thailandez Uthai Treesucon au reușit să filmeze un exemplar viu în mediul său natural, oferind dovada clară a existenței speciei.
