Încrederea companiilor din sectorul logistic din România a suferit o scădere puternică în primul trimestru al anului 2026, plasând țara pe locul cinci în Uniunea Europeană, raportat la scăderea medie istorică. Datele, citate de Colliers, relevă un context economic mai dificil pentru afacerile locale.
România a fost depășită în acest clasament de Slovacia, Germania, Belgia și Ungaria. Declinul încrederii este vizibil și în piața spațiilor logistice, unde cererea de închiriere a scăzut semnificativ.
Scădere accentuată în sectorul logistic
Scăderea încrederii în sectorul logistic se reflectă într-o scădere de 56% a cererii de închiriere de spații. În primul trimestru al anului 2026, aceasta a atins un nivel de aproximativ 80.000 de metri pătrați. Este important de menționat că datele Colliers includ doar tranzacțiile publice, iar activitatea reală poate fi mai mare. Tranzacțiile directe dintre proprietari și chiriași nu sunt întotdeauna raportate.
Consultanții Colliers au observat că sectorul de producție a avut o evoluție mai stabilă. România se situează la mijlocul clasamentului european din punctul de vedere al încrederii în acest sector. Chiar dacă indicatorul rămâne ușor sub media obișnuită, acesta sugerează o reziliență relativă a unor segmente industriale.
„Scăderea activității de închirieri vine într-un context de ajustare după un an 2025 record și arată mai degrabă o temperare temporară a activității decât o schimbare structurală a pieței. Piața locală a spațiilor logistice și de producție se află într-un act de echilibristică între presiunile pe termen scurt și potențialul pe termen lung. În prezent, contextul este marcat de numeroase incertitudini, atât interne, precum tensiunile politice și un consum în scădere la începutul anului, cât și externe, unde conflictele și instabilitatea globală complică planurile de dezvoltare”, a declarat Victor Coșconel, Partner, Head of Leasing, Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers.
Prudență și adaptare pe piață
Pe fondul unei prudențe sporite, companiile manifestă o rezervă mai mare în ceea ce privește extinderea și închirierea de spații noi. Această evoluție vine după un an 2025 considerat a fi unul puternic, în special datorită performanțelor din a doua jumătate a anului. O parte semnificativă din tranzacțiile din primul trimestru au fost generate de renegocieri și optimizări de spațiu.
Cu toate acestea, aproape trei sferturi din contractele de leasing analizate reprezintă cerere nouă. Acest lucru are un impact pozitiv asupra gradului de ocupare. Mai mult de jumătate din contracte au vizat spații de producție, o proporție semnificativ mai mare decât media obișnuită din România. În anii de vârf, aceasta era de circa 20%, iar înainte de pandemie, sub 10%.
„Nu credem că piața imobiliară poate fi evaluată pe baza unui singur trimestru mai slab, mai ales în condițiile în care fundamentele care susțin România pe termen lung rămân solide. Acest lucru este susținut și de anumite elemente favorabile legate de structura cererii, precum și a spațiilor de producție. Mai mult, avansul proiectelor de infrastructură, cu aproape 900 de kilometri de autostradă aflați în construcție și mulți alții planificați, poate accelera semnificativ dezvoltarea sectoarelor de logistică și producție, dacă reușim să gestionăm mai bine factorii interni. În același timp, interesul tot mai ridicat al dezvoltatorilor pentru proiecte industriale și logistice confirmă că perspectivele rămân pozitive”, a adăugat Victor Coșconel.
Perspectivele de viitor
România continuă să aibă un deficit considerabil de spații industriale și logistice, raportat la populație și dimensiunea economiei, în comparație cu alte piețe din Europa Centrală și de Est. Acest aspect susține perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung. Costurile competitive și productivitatea forței de muncă atrag în continuare investitori.
Stocul de spații industriale și logistice închiriabile a depășit 8 milioane de metri pătrați. Există posibilitatea să depășească 9 milioane de metri pătrați până la sfârșitul anului viitor, dacă cererea chiriașilor va încuraja investițiile. Pe termen lung, până la sfârșitul următorului deceniu, stocul ar putea ajunge la aproximativ 15 milioane de metri pătrați. Aceasta ar putea fi realizată într-un context extern relativ stabil și o investiție continuă în infrastructură.
