Conform Techzoom.ro: Singapore lansează un centru de date biologic revoluționar, integrând 16 milioane de neuroni umani vii în operațiuni de calcul. Proiectul, o colaborare între National University of Singapore (NUS) Medicine, operatorul de centre de date DayOne și compania australiană Cortical Labs, își propune să testeze eficiența energetică a țesutului neuronal viu ca alternativă la procesoarele convenționale.
O nouă eră a computației biologice
Centrul de date experimental utilizează 20 de unități CL1, computere biologice dezvoltate de Cortical Labs. Neuronii, cultivați în laborator din celule stem, sunt integrați cu o interfață electronică ce permite comunicarea bidirecțională a semnalelor electrice. Ansamblul ajunge la aproximativ 16 milioane de neuroni, fiecare sistem CL1 acționând ca o punte între componenta biologică și cea electronică. Spre deosebire de centrele de date tradiționale, neuronii vii răspund la stimuli și își pot modifica activitatea prin învățare și adaptare, deschizând noi perspective în calcul.
Eficiența energetică, motorul inovației
Motivația principală din spatele acestui proiect este consumul de energie. Creșterea rapidă a inteligenței artificiale a transformat centrele de date în mari consumatori de electricitate, în special din cauza procesoarelor utilizate. Cortical Labs indică un consum de aproximativ 25 de wați pentru o unitate CL1, iar un rack complet ar ajunge la 800-1.000 de wați. Deși comparația cu centrele de date AI moderne nu este directă, datorită diferențelor de capacitate de calcul, avantajul energetic urmărit este semnificativ. Rețelele neuronale biologice ar putea deveni utile pentru aplicații specializate, cu un consum energetic redus.
Synthetic Biological Intelligence – un model alternativ
Cortical Labs numește abordarea sa „Synthetic Biological Intelligence”, o formă de calcul ce folosește neuroni vii în locul algoritmilor care le imită comportamentul. Compania a atras atenția prin experimentele „DishBrain”, unde culturi de neuroni au demonstrat capacitatea de a învăța sarcini simple, precum jocul Pong. Dezvoltarea sistemului CL1 reprezintă un pas spre integrarea acestor experimente într-o infrastructură mai complexă, asemănătoare unui centru de date. Cele 20 de sisteme biologice sunt montate într-un rack și conectate la infrastructura electronică necesară funcționării.
Provocările interfeței biologice-electronice
Integrarea componentelor biologice cu cele electronice introduce o serie de provocări specifice. Celulele vii necesită condiții controlate de temperatură, nutrienți, schimb de gaze și protecție împotriva contaminării. Menținerea viabilității celulare pe termen lung reprezintă una dintre limitările importante ale acestei tehnologii. Sistemul din Singapore reprezintă un exemplu de computație hibridă, unde componentele biologice și cele electronice lucrează în tandem, iar semnalele neuronale sunt transmise printr-o interfață electronică.
Singapore explorează posibilitatea extinderii experimentului, rezultatele privind eficiența energetică, siguranța și funcționarea pe termen lung fiind esențiale. Tehnologia are o dublă utilitate: dezvoltarea unor sisteme de calcul mai eficiente și studierea directă a modului în care neuronii umani învață și se adaptează. Cei 16 milioane de neuroni vii marchează începutul unei tehnologii experimentale, cu potențialul de a transforma cercetarea interfeței dintre biologie, electronică și inteligența artificială.
Sursa: Techzoom.ro
