SUA și Iranul negociază intens pentru a pune capăt conflictului, cu o posibilă înțelegere care include deblocarea a 20 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate, în schimbul renunțării Teheranului la stocul său de uraniu îmbogățit. Discuțiile au loc cu medierea Pakistanului, susținută din umbră de Egipt și Turcia, conform surselor apropiate negocierilor. Acordul, dacă va fi finalizat, ar putea schimba dinamica geopolitică în regiune.
Fonduri și uraniu: Punctele cheie ale negocierilor
Administrația americană își propune să limiteze accesul Iranului la aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit, în special la cele 450 kg cu o puritate de 60%. În paralel, Iranul are nevoie urgentă de resurse financiare. Negociatorii dezbat valoarea fondurilor ce vor fi deblocate și termenii utilizați de Iran pentru aceste resurse.
Fostul președinte Donald Trump a afirmat că „niciun ban nu va fi transferat”, deși nu a menționat direct potențiala deblocare a fondurilor iraniene. Anterior, SUA ar fi fost dispuse să elibereze 6 miliarde de dolari pentru cumpărarea de alimente, medicamente și alte provizii umanitare, în timp ce Iranul ceruse 27 de miliarde. O sursă a indicat că suma discutată de americani și iranieni se ridică acum la 20 de miliarde de dolari. Un oficial american a descris conceptul de „bani pentru uraniu” ca fiind „una dintre multele discuții”.
Moratoriu nuclear și rolul strâmtorii Ormuz
În contextul discuțiilor, SUA au cerut Iranului să predea toate materialele sale nucleare, în timp ce Teheranul a fost de acord doar cu „amestecarea” acestora în interiorul țării. Un compromis analizat sugerează transferul unei părți din uraniul puternic îmbogățit către o țară terță, iar o altă parte să fie supravegheată internațional în Iran.
Un memorandum de înțelegere (MOU) de trei pagini este în negociere, incluzând un moratoriu „voluntar” asupra îmbogățirii nucleare. SUA au cerut anterior un moratoriu de 20 de ani, în timp ce Iranul a propus cinci ani. Mediatorii încearcă să găsească o soluție. În plus, Iranul ar putea fi autorizat să dețină reactoare nucleare de cercetare pentru producerea de izotopi medicali, dar instalațiile nucleare existente ar urma să fie supraterane și scoase din funcțiune. Memorandumul de înțelegere abordează și subiectul Strâmtorii Ormuz, deși persistă diferențe semnificative.
Reacții și perspective
Israelul și susținătorii Republicani din Washington au cerut ca aceste negocieri să includă aspecte legate de rachetele balistice iraniene și sprijinul pentru grupările regionale. Donald Trump, fost președinte, a criticat anterior acordul nuclear din 2015 și eliberarea de fonduri iraniene de către administrația Obama. Posibilul acord ar putea impune restricții asupra utilizării activelor deblocate.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a calificat discuțiile drept „productive”, dar a subliniat că SUA „nu vor negocia prin intermediul presei”. Senatorul Lindsey Graham a menționat că Donald Trump a avut discuții directe cu iranienii. Acesta a menționat, de asemenea, că Iranul s-a angajat, în timpul negocierilor, să ofere „o declarație foarte, foarte puternică că nu va avea arme nucleare”.
Președintele Trump a mai precizat că este pregătit să prelungească armistițiul după data de 21 aprilie, dacă acest lucru va fi necesar.
