Un nou fenomen El Nino, potențial extrem de puternic, ar putea reveni în această vară, avertizează experții. Dacă se confirmă, acest „super El Nino” ar putea genera condiții meteo extreme la nivel global și ar putea conduce la temperaturi record în 2027.
Meteorologii monitorizează cu atenție evoluțiile din Oceanul Pacific, unde se formează aceste schimbări climatice. Datele actuale indică probabilitatea apariției fenomenului, dar prognozele din primăvară sunt întotdeauna mai nesigure, evoluția putând fi rapidă în lunile de vară. Cu toate acestea, riscul este considerat suficient de mare pentru a fi luat în serios.
Anul 2027, un an posibil cu temperaturi record
Un El Nino puternic ar putea transforma anul 2027 într-unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată. Efectele nu vor fi uniforme: unele regiuni s-ar putea confrunta cu ploi torențiale și furtuni violente, în timp ce altele vor experimenta secetă severă.
Fenomenul El Nino apare atunci când apele de la suprafața Oceanului Pacific, în zona centrală și estică, se încălzesc peste valorile normale. Oceanul și atmosfera sunt strâns legate, iar aceste schimbări locale pot influența semnificativ vremea la nivel global. El Nino face parte dintr-un sistem mai amplu, cunoscut sub numele de Oscilația Sudică El Nino (ENSO), care include și fazele opuse: La Nina și perioada neutră.
În anii El Nino, vânturile care în mod normal împing apele calde spre vest slăbesc sau își schimbă direcția. Astfel, apa caldă rămâne în partea centrală și estică a Pacificului, generând modificări majore ale circulației atmosferice. O creștere de 1–3 grade Celsius a temperaturii apei poate avea impacturi importante asupra climei globale.
Problemele nu țin doar de lipsa ploii, ci și de căldură
Aceste schimbări pot perturba tiparele obișnuite ale vremii. Curenții de aer se modifică, iar distribuția precipitațiilor se schimbă radical: unele regiuni primesc mai multă ploaie decât de obicei, în timp ce altele se confruntă cu perioade de secetă. Totodată, temperaturile globale tind să crească.
Un exemplu clar este episodul puternic de El Nino din 2015, care a provocat secetă severă în Africa, crize majore de apă în Puerto Rico și un sezon de uragane extrem de activ în Pacific. În mod obișnuit, astfel de episoade aduc căldură și secetă în Australia, în sudul și centrul Africii, în India și în unele zone din America de Sud, inclusiv în Amazonia. În schimb, în sudul Statelor Unite, în anumite părți din Orientul Mijlociu și din Asia, pot apărea ploi abundente.
Chiar dacă unele regiuni afectate de secetă ar putea beneficia de mai multe precipitații, specialiștii avertizează că problema nu se limitează la lipsa ploii, ci este agravată de temperaturile ridicate. În multe cazuri, seceta este accentuată de căldură, iar o perioadă ploioasă nu este suficientă pentru a reface complet rezervele de apă. În sud-vestul SUA, de exemplu, unele rezervoare sunt la niveluri minime istorice, iar recuperarea completă ar necesita cantități foarte mari de precipitații, ce ar putea conduce, la rândul lor, la inundații.
Un „super el nino” ar putea amplifica efectele
Termenul de „super El Nino” este folosit atunci când fenomenul este mult mai intens decât de obicei, cu temperaturi ale apei care depășesc cu cel puțin 2 grade Celsius valorile normale. Astfel de episoade sunt rare și au fost observate doar de câteva ori în ultimele decenii. Cu cât încălzirea este mai puternică, cu atât efectele asupra climei sunt mai severe.
Unii cercetători consideră că există deja semnale care indică formarea unui episod foarte puternic. Modelele climatice arată o probabilitate de aproximativ 25% ca un „super El Nino” să se dezvolte până în toamnă sau iarnă. Totuși, estimările din această perioadă a anului pot fi influențate de variații naturale, ceea ce face prognoza mai dificilă.
Eforturile specialiștilor de a separa efectele naturale de cele cauzate de schimbările climatice continuă. Ultimul episod de El Nino, din 2023–2024, a contribuit la temperaturile record din 2024.
