Conform ProSport: Căpitanul naționalei Ucrainei, prins între patriotism și paradoxul originii
Războiul continuă să creeze situații absurde în viețile oamenilor, iar sportivii nu fac excepție. Zakhar Denysov, handbalist la SCM Poli Timișoara, a purtat ani de zile banderola naționalei Ucrainei, a jucat preponderent în țara sa natală, dar a ajuns pe meleaguri străine după invazia Rusiei în Ucraina. Într-o discuție sinceră, sportivul mărturisește că, deși întreaga sa familie are origini rusești, el se consideră ucrainean și este măcinat de gândul că nu luptă pe front.
Origini la Kiev, viața în Odesa și evitarea frontului
Zakhar Denysov, 36 de ani, s-a născut la Kiev, dar a crescut în CIORNOMORSK, regiunea ODESSA. Cariera sa de handbalist s-a desfășurat în mare parte în Ucraina, la cluburi precum PORTOVIK YUZHNY și MOTOR ZAPOROJE, unde a fost prins de război. Ulterior, a petrecut trei luni în Spania, a jucat în Germania cu echipa ucraineană și, din vara lui 2025, este legitimat la POLI Timișoara. Legea ucraineană permite amânarea de pe front pentru bărbații cu cel puțin trei copii, însă Denysov are doar doi. Angajarea sa la o fabrică de motoare de avioane i-a oferit o scutire temporară de la mobilizare.
„Situația este grea din 2022, nimic nu s-a schimbat. Doar că anual devine tot mai greu de suportat pentru oameni, mai ales cu distrugerile infrastructurii energetice. Toată țara e distrusă”, mărturisește handbalistul. Acesta a relatat că, după izbucnirea războiului, a locuit încă trei-patru săptămâni în Ucraina înainte de a pleca în Germania. După un sezon petrecut în liga secundă germană cu echipa din ZAPOROJE, s-a întors acasă cu familia și a jucat încă doi ani în țara sa natală, confruntându-se zilnic cu atacuri.
„În primul an am avut mulți oameni care doreau să lupte! Apoi s-au mai schimbat lucrurile. Au venit și la mine acasă, înainte să vin la Timișoara. Nu am mers și am plătit o amendă. În ultimii doi ani, ca să nu lupți, trebuie să fii în producție. Ai o hârtie și o arăți dacă te oprește pe stradă”, explică Denysov. Acesta continuă: „Eu eram în ZAPOROJE, era o fabrică mare de motoare de avioane cu zeci de mii de angajați și primeam acea hârtie. Dacă ești în liga secundă, n-ai nicio șansă! Îi înțeleg pe cei care luptă. Unii stau și câte un an pe front, fără să aibă permisie de o săptămână să-și vadă familia”.
Sentiment de apartenență, în pofida originii
Deși născut la Kiev în 1990, anterior destrămării URSS, și având părinți originari din actualul teritoriu al RUSIEI, Zakhar Denysov se declară un patriot al Ucrainei. Familia sa, în urma unei mutări profesionale a tatălui, militar, s-a stabilit în regiunea ODESSA, la malul Mării Negre. Încă un an de contract cu POLI Timișoara îl separă de o posibilă întoarcere pe front, dacă războiul nu se va încheia.
„Îmi e foarte greu, pentru că tatăl meu a fost militar timp de 25 de ani. A murit când eu aveam 18 ani, din cauza unor probleme cu inima. Am crescut într-o familie de militari, el așa m-a crescut. Chiar mi-a zis o dată un coleg, că sunt ca un soldat. Și mă gândesc tot timpul la asta. Sunt patriot”, declară Denysov. El adaugă: „Dar președintele de club îmi spunea că luptăm pe frontul sportiv, că sunt căpitanul naționalei UCRAINEI. Citesc știrile de două ori pe zi. Eu pentru sportul profesionist sunt deja veteran. Cred că după ce voi termina cu POLI și nu prind încă un contract bun, mă gândesc să merg în Ucraina înapoi. Eu și soția nu vrem să ne refacem viața într-o altă țară, vrem să ne întoarcem acasă. Eram căpitan la ZAPOROJE, eu mă gândeam că acolo îmi voi termina cariera”.
Legături familiale fragmentate și temeri globale
Mătușa sa, sora tatălui său, locuiește în BREANSK, Rusia. După izbucnirea războiului, comunicarea cu aceasta a devenit tot mai rară. „Am trăit în regiunea ODESSA, unde toți vorbeau rusă. În prima zi a războiului, m-a sunat sora tatălui meu. A fost greu, aveam meci de Liga Campionilor cu KIELCE, în Polonia. Trebuia să aterizăm cu charterul, dar pista fusese distrusă în ZAPOROJE. După două luni am aflat că am fost ultimul avion ce a aterizat în Ucraina, la Kiev. Am avut escortă militară. Eu mă simt ucrainean. Joc de 12-14 ani în echipa națională. Pentru mine, e casa mea”, afirmă Denysov.
Handbalistul se preocupă considerabil și de situația centralei nucleare de la ZAPOROJE, cea mai mare din Ucraina. „Chiar dacă Putin se crede rege, împărat, nu trebuie să se atingă de centrală. E un pericol pentru întreaga lume!”, atenționează el. Denysov amintește că acest conflict durează din 2014, fiind alimentat de Rusia. Totodată, el își amintește declarațiile tatălui său despre Putin, de acum 20 de ani, când îl considera un om fantastic.
Cu un prieten medic pe front, Mykhaylo Tsap, decedat în februarie 2024, Denysov a fost întrebat și despre ipoteza conform căreia DONALD Trump ar fi fost agent KGB. „Când a câștigat alegerile Trump, oamenii au așteptat. A spus că rezolvă războiul în 24 de ore și Putin e prietenul lui. Eram sceptic. Am înțeles că vorbește mult și nu face nimic. Am sperat că măcar se opresc atacurile în orașe și se va lupta doar pe front. Am citit și eu varianta despre el ca agent KGB. După ce m-am tot gândit, înțeleg totul, se leagă”, a răspuns handbalistul.
În privința miliardarului Pavel Durov, creatorul Telegram, Denysov crede că acesta „lucrează pentru SUA. FBI sau ceva”. El recunoaște că folosește platforma Telegram, dar rămâne precaut.
Zakhar Denysov mai are un an de contract cu SCM Poli Timișoara, echipa urmând să reia pregătirile pe 15 iulie.
Sursa: ProSport
